Apa craiovenilor, din ce în ce mai greu de procurat

0
188

statia isalnitaStaţia de tratare de la Işalniţa, care asigură o mare parte din apa craiovenilor, va fi oprită astăzi, timp de câteva ore, pentru a se moderniza circuitele tehnologice. Cealaltă sursă de apă, Izvarna I, care oferă şi cea mai bună apă de izvor, se află în funcţiune, dar este foarte veche, durata sa de viaţă fiind depăşită cu 20 de ani. Din fericire, autorităţile au reluat un proiect din anul 1958 pe care urmează să-l continue, firul Izvarna II aflându-se acum în stadiul de proiectare.

Conducerea CAO a anunţat că, astăzi, între orele 10.00 şi 16.00, staţia de apă Işalniţa se închide deoarece sunt efectuate lucrări de modernizare a circuitelor tehnologice. „Utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă potabilă care sunt branşaţi la conducta de transport Işalniţa-Craiova pot resimţi o uşoară scădere a presiunii de alimentare, dar alimentarea cu apă potabilă nu se va întrerupe”, se arată într-un comunicat al companiei.

Sursa Işalniţa a fost pusă în funcţiune în anul 1976, apoi a fost extinsă în anii 1984 şi 1987, asigurând un debit de 750 – 900 l/s. Ultima reabilitare a acestei surse de apă avut loc între anii 2013-2014 şi a costat 36,1 milioane de lei. Investiţia a fost făcută din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, în cadrul acestei lucrări fiind reabilitate staţia de pompare a apei brute, reabilitarea camerelor de distribuţie, reconstrucţia decantoarelor şi filtrelor.

Cu toate acestea, este considerată apa de cea mai slabă calitate, dar şi cea mai scumpă din cauza faptului că se consumă mulţi bani cu tratatea ei pentru a o face potabilă.compania de apa

Şapte surse de apă pentru Craiova

Apa potabilă a Craiovei se asigură din şapte surse, dintre care unele cu o vechime foarte mare. Cea mai veche este Gioroc, care a fost construită în anul 1909 şi care asigură apă din pânza freatică a Văii Gioroc.

O altă sursă este Popova. Pusă în funcţiune în 1953, aceasta sursă pompează apa în zona Parcului „Romanescu“.

Tot o sursă de adâncime este Breasta, care a fost pusă în funcţiune în 1964.

Sursa Mihăiţa este a patra sursă de adâncime a Craiovei, fiind şi cea mai nouă dintre toate. A fost construită în anul 1993 şi extinsă în anii 1996 şi 1999, având în total trei fronturi de captare cu puţuri de mică adâncime, toate situate pe malul drept al râului Jiu. Apa este pompată în staţia de tratare Breasta şi apoi în rezervoarele de la Şimnic.

Tot pe malul Jiului se găsesc şi sursele Marica l si ll, care au fost puse în funcţiune în anii 1989 si 1993.

Izvarna I este depăşită cu 20 de ani

Cea mai bună apă este însă cea de izvor, care provine din sursa Izvarna. A fost construită în 1966 şi este amplasată în judeţul Gorj, la 120 km distanţă de Craiova, având un debit de 700 l/s. Pe tronsonul aducţiunii de 117 km sunt amplasate două staţii de pompare, la Izvarna şi la Tânţăreni.

Potrivit autorităţilor, această sursă are o calitate superioară a apei, având un chimism apropiat cu cel al apei plate. Un  alt avantaj îl constituie faptul că este o sursă constantă în timp, temperatura apei fiind în jurul a 11,30 grade Celsius. Nu necesită tratare ci numai dezinfecţie cu doze reduse de clor pentru a fi distribuită la consum ca apă potabilă.

Există însă şi un mare dezavantaj pe care îl are Izvarna I. Conducta de aducţiune are deja o vechime de 45 – 46 ani, ceea ce înseamnă că are durata normată depăşită cu 20-21 ani (perioada de funcţionare fiind aproape dublă). Din cauza vechimii, conducta este foarte avariată, fiind corodată şi exfoliată pe interior. Creşterile de presiune care apar pe reţeaua de distribuţie sunt grav resimţite, astfel că, pe traseul acestei conducte, sunt frecvente avariile.izvarna

Izvarna II, din nou în cărţi

În aprilie 2015, Compania de Apă Oltenia a semnat , contractul de proiectare a firului Izvarna II cu asocierea de firme SC Fichtner Environment SRL – SC Interdevelopment SRL. Valoarea acestui contract de servicii este de 9.750.532,52 de lei, în inanuarie 2016 urmând să fie gata Studiul de Fezabilitate (SF) şi să înceapă lucrarea.

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a apreciat lucrarea la suma de 123 milioane de euro, bani care vor fi investiţi din fonduri europene.

Proiectul în sine este însă unul vechi, avându-şi originile la nivelul anilor 1957-1958, când au început şi primele demersuri de realizare.

Conducta de aducţiune a fost realizată în perioada anilor 1963-1966, pe În anii 1991-1993,  s-au proiectat şi executat un segment de 37 km conductă nouă, pe două tronsoane: 21 km de la Izvarna în aval şi 16 km de la Craiova spre amonte. Execuţia lucrărilor a mai cuprins, potrivit autorităţilor, şi trei bretele de legătură între firul Izvarna I şi firul Izvarna II, dar a fost întreruptă din lipsă de fonduri.

Autorităţile au reluat această investiţie  după ce au ajuns la concluzia că un debit de 30℅ din capacitatea disponibilă a sursei Izvarna, un izvor natural, nu este preluat pentru consum.

Ca orice lucrare, întâmpină şi un impediment.Această conductă străbate, în proporţie de 90℅, proprietăţi private,  din care: case – 40℅ şi terenuri extravilane – 50℅. În toamna lui 2015, autorităţile din Craiova şi cele din Gorj s-au întâlnit şi au discutat despre această problemă a despăgubirilor.