Nerdin Bari, preşedintele Fundaţiei „Islamul Azi”: „Izvorul fiind Dumnezeu, religiile au foarte multe lucruri în comun”

0
225

Prezent la Târgul de Carte Gaudeamus de la Craiova, Nerdin Bari – preşedintele Fundaţiei Centrului Cultural Islamic „Islamul Azi” din Constanţa, a vorbit  într-un interviu acordat cotidianului „Cuvântul Libertăţii” despre unitatea mesajelor divine, despre musulmani, despre Islam şi mesajul profeţilor şi, nu în ultimul rând, despre tânărul craiovean acuzat de propagandă în favoarea ISIS. Nerdin Bari este născut şi trăit în Constanţa, este unul dintre liderii vocali ai comunităţii musulmane din România, a absolvit liceul în Turcia şi  a studiat Teologia în Iordania, la Zarqa University. Cunoaşte limbile arabă, turcă şi tătară crimeeană. Vorbeşte foarte frumos despre România, despre religie în general şi recomandă liderilor comunităţilor musulmane din ţară să se implice în educarea tinerilor, să aibă grijă de aceştia, indiferent dacă sunt sau nu copiii lor.

islam (2)Nu sunteţi la prima dumneavoastră participare la un astfel de târg de carte. Am văzut că aveţi de fiecare dată câte un stand în cadrul căruia vă prezentaţi noutăţile publicistice.

Încercăm să cuprindem toate aceste evenimente, prin participarea noastră în marile oraşe, acolo unde se organizează aceste  târguri. Avem astfel posibilitatea să prezentăm o parte din cărţile editate de Fundaţia noastră şi nu numai. La Craiova suntem pentru prima dată, am mai participat la Iaşi, Cluj, Alba, Bucureşti…În Capitală nu am ratat nicio ediţie, am participat cam în tot timpul.

Căruia segment de cititori vă adresaţi? De exemplu, în aceste zile cine a răsfoit cărţile expuse la acest stand? Musulmani cu precădere sau vin şi alţi cititori curioşi să vadă cum arată o carte scrisă în limba arabă sau cititori interesaţi de cultura, istoria şi religia islamică?

Mai toate categoriile pot să vă spun. Nu ne adresăm în mod exclusiv musulmanilor. Avem cărţi pentru toate categoriile de cititori, Avem ghid de pelerinaj sau ghid de rugăciune, dar avem un volum consistent de carte despre cultura şi civilizaţia islamică, dar şi despre limba arabă. Avem o traducere a Coranului în limba română, cărţi diverse, avem chiar şi cărţi pentru copii.

Ce mi-aţi recomanda mie, de exemplu, spre citire dacă aş ajunge la standul dumneavoastră?

Bineînţeles că v-aş recomanda traducerea sensurilor Coranului Cel Sfânt în limba română. Şi ar mai fi câteva culegeri de relatare ale profetului, sau relatări profetice.

islam (3)Cred că înainte să continuăm cu discuţia ar trebui să ne explicaţi dumneavoastră ce înseamnă musulman şi ce înseamnă Islam. Ştiţi că mulţi confundă termenul de musulman cu cel de islamist.  

O să explic tot din punct de vedere islamic… Islamul este un cuvânt care derivă de la rădăcina SLM – care înseamnă pace, linişte, supunere. Adică, Islam vine cu sensul de pace. Musulman este tot un cuvânt din limba arabă, cuvintele îşi au originea în verbul de trei, patru, cinci sau şase litere. Verbul este tot SLM, iar musulman este aşadar un cuvânt arab care vine cu sensul de “Cel supus lui Dumnezeu”. De aceea, în Coran vedem că se vorbeşte despre Profetul Avram că era musulman, despre Profetul  Adam că era musulman, despre Moise, despre Isus, despre toţi profeţii. Coranul se adresează în limba arabă despre toţi că erau musulmani, în sensul de “oamenii supuşi lui Dumnezeu”. De aceea cuvântul musulman cuprinde toţi oamenii care au urmat o religie sau un mesaj pe care Allah l-a trimis omenirii.

Ce au totuşi în comun religiile…?

Izvorul fiind Dumnezeu, fără îndoială că religiile au foarte multe lucruri în comun. Lucruri ce ţin de dogma, de caracter, de etică. Lucruri ce ţin de istorie, de cultură şi de tradiţie. De aceea eu cred că religiile au foarte multe puncte comune. Şi Profetul Mohamed vorbeşte într-o relatare, când a fost întrebat de profeţi,  că  “noi avem aceeaşi mamă”. S-a referit desigur, la dogmă. Etica morală, ce e bun şi folositor e permis pentru toţi, ce e rău şi dăunează este interzis pentru toţi.

Acum, prin ce se diferenţiază religiile? Ce le separă?

islam (1)Aici a venit Profetul şi a specificat : legislaţia diferă, partea de practică. Sunt unele lucruri în care într-o religie au fost premise, în altă religie au fost interzise. Sunt unele lucruri pe care, prin religie, oamenii şi le-au autointerzis, adică, au stăruit asupra unora, până când Dumnezeu le-a interzis, pentru că au tot întrebat. Profetul chiar atenţionează într-o relatare despre acest fapt, despre  companionii care tot puneau nişte întrebări fără rost şi atunci le-a spus : “nu puneţi multe întrebări, ca nu cumva să vi se oblige, să devină o povară şi să nu puteţi să puneţi în practică”. Oamenii erau credincioşi, căutau foarte mult, doreau să facă foarte mult, dar nu toţi musulmanii pot să facă acest lucru. Nu toţi oamenii pot duce o povară grea şi atunci Profetul a spus “nu vă grăbiţi, nu stăruiţi asupra unor lucruri, ca apoi pot să devină o povară”, de aceea partea de legislaţie diferă de la o religie la alta. Ritualurile de adorare au probabil şi ele părţi diferite, în funcţie de mesajul pe care l-a primit fiecare Profet..

Hajj, sau pelerinaj, cum este denumit în limba arabă, este o procesiune religioasă anuală a  musulmanilor spre Mecca, cel mai sfânt oraş al Islamului, precum şi o obligaţie religioasă pentru toţi credincioşii acestei religii monoteiste. Cât este de important acest pelerinaj pentru un musulman şi cât este de mare mulţumirea unui musulman după acest pelerinaj?

Mulţumirea, satisfacţia poate să difere de la om, la om. Pelerinajul este cel mai important stâlp al Islamului şi este un ritual care necesită efort fizic, concentrare, dăruire sufletească, puritate, apropiere de Dumnezeu, dar şi un material, adică, pe partea financiară. De aceea, faptul că pelerinul înainte de a începe pelerinajul intră într-o stare de sacralitate, se îmbracă în două bucăţi de pânză albă, care-i amintesc de ziua de apoi, îi amintesc de socoteală, îl rupe efectiv de viaţa lumească, într-adevăr este un ritual foarte important şi care îi oferă unui credincios o satisfacţie maximă. Pelerinajul îl poate face orice musulman care îşi permite, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de vedere financiar. Dacă nu poate fizic, poate să fie trimis şi altcineva. Dar în cazul în care poate şi fizic şi financiar, are datoria măcar o dată-n viaţă să facă acest pelerinaj. Care este de două feluri : Haji – care se face numai în perioada Sărbătorii de Sacrificiu şi mai este un pelerinaj opţional, care se poate face oricând. Dar pelerinajul obligatoriu se face în perioada Haji.

Să revenim la ce faceţi dumneavoastră la Constanţa. Ce activităţi derulaţi  în cadrul Fundaţiei „Islamul Azi”?

Activităţi diverse, aş putea să spun, de la activităţi culturale, la cele religioase, umanitare.

Sunteţi o comunitate mare la Constanţa? Aici, la Craiova, cum este comunitatea musulmană? De exemplu, au venit la acest târg, v-au vizitat?

Eu am mai venit la Craiova. Am vizitat şi vechea moschee şi pe aceasta, mai recent inaugurată. De fapt este o casă de rugăciune, un centru aş putea să-i spun. Şi mâine (n.r ieri) o să mă duc acolo, să o vizitez. În Craiova este o comunitate mică, comparativ cu cea avem în Constanţa. Chiar înainte au venit doi tineri, musulmani, sunt interesaţi, desigur. La Constanţa există o minoritate, născută, crescută acolo, aici, la Craiova sunt mai mulţi dintre aceia care au venit la studii, au venit cu afaceri, s-au căsătorit şi acum trăiesc şi muncesc aici.

Acum nu pot să evit un subiect… Știţi cazul tânărului craiovean acuzat de propagandă în favoarea ISIS, un subiect destul de mediatizat. De ce credeţi că s-a ajuns aici?

Nu l-am cunoscut personal pe tânăr. Am văzut cam ce posta pe internet. Din mass-media şi de la alţii am înţeles că dorea să facă ceva pentru Islam, probabil că a intrat în contact cu anumite persoane, prin intermediul internetului, a păstrat legătura cu aceştia, pur si simplu l-au îndoctrinat, eu aşa cred.

Dar dumneavoastră cei îi învăţaţi pe acei tineri care doresc să se convertească la Islam?

Problema este că fiecare tânăr necesită un sfat aparte. Nu sunt de acord cu un sfat general pentru toţi, pentru că felul de a fi a fiecăruia contează foarte mult. De exemplu, este foarte important să vedem ce era acest tânăr înainte de a trece la Islam, din ce familie face parte. Contează foarte mult trecutul lui pentru că Islamul lasă o amprentă în viaţa lui. Dacă tinerii au văzut în familie  gesturi agresive, ei sunt agresivi, atunci e foarte greu să-i schimbi pe aceşti tineri, doar cu un sfat. Şi depinde de cât de îndoctrinat este şi el nu are informaţia corectă despre Islam, ci doar ce a primit de la alţii, nu citeşte Coranul, ci primeşte doar o parte dintre informaţii. Din acest motiv trag un semnal de alarmă, vizavi de acest internet. Pentru mulţi internetul a devenit profesor de religie, ceea este complet greşit. Am avut discuţii şi cu astfel de oamenii, dar care ne-au spus: „eu nu accept de la voi”. Şi i-am întrebat: „atunci de la cine accepţi?!”…”Înseamnă că primeşti informaţii de la alte persoane”

Ce ar trebui făcut în astfel de cazuri? Cine se face răspunzător?

Comunităţile de musulmani, liderii şi reprezentanţii acestor comunităţi locale, din păcate, nu îşi fac datoria faţă de aceşti copii ai noştri. Aşa cum avem grijă de proprii noştri copii, aşa trebuie să avem grijă şi de ceilalţi. Ei trebuiesc protejaţi faţă de cei care încearcă să-i îndoctrineze. Pentru că, dacă cad pe mâinile unora sau altora, ajung să reprezinte un pericol pentru societatea în care trăiesc, iar acest lucru nu ne face bine, nici nouă, ca musulmani sau mai ales nouă, ca musulmani şi nici comunităţii, la modul general. Dacă mai există astfel de persoane, ca tânărul acesta din Craiova sau ca alţii, trebuie ca liderii comunităţii de musulmani din zona respectivă sau din alte zone, pentru că avem un Muftiat, avem un imam, să-şi facă datoria. Într-o ţară islamică asta ar fi datoria lor. Suntem minoritari în România dar datoria lor este să-i protejeze pe musulmani, să-i educe pe musulmani. În această privinţă noi nu ne-am făcut datoria, nici în ceea ce priveşte educaţia lor, nici în ceea ce priveşte întâlnirea cu ei. La ora actuală noi nu avem suficiente materiale în limba română, ca să-i determinăm pe oameni să citească.

Cine ar trebuie să vă pună la dispoziţie aceste materiale?

În primul rând, noi avem un reprezentant al musulmanilor din România. Este responsabilitatea lui. Din păcate, am mai spus-o şi o mai spun este şeful Cultului Musulman din România care nu a tipărit până în ziua de azi nici cel puţin un ghid al rugăciunii. Până astăzi Muftiatul Cultului Musulman din România nu şi-a depăşit limitele. Este interesat doar de situaţia musulmanilor din Dobrogea şi atât. De fapt, nici faţă de aceştia dacă nu am reuşit să le oferim un ghid al rugăciunii, simpozioane de caritate, să-i atragem pe aceşti tineri. Sunt foarte multe lucruri de făcut. Noi ne străduim, suntem o fundaţie mică, dar datorită voluntarilor ne şi autodepăşim câteodată. Ne luptăm şi pe plan cultural, şi pe plan religios, dar mai ales pe plan umanitar. Sunt foarte mulţi musulmani care au nevoie de noi.