De Bobotează, slujbe de sfinţire a Aghesmei Mari şi aruncarea crucii în Dunăre, la Calafat

0
61

Boboteaza încheie sărbătorile dedicate Crăciunului şi Anului Nou şi celebrează Botezul Domnului şi prima arătare a Sfintei Treimi. Ziua de Bobotează, când se desface bradul de Crăciun, este ziua purificării apelor şi a gospodăriilor. Atunci preoţii sfinţesc casele cu agheasmă. Seara, fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursiţii. Tradiţia spune că de Bobotează crapă gerul – de aici expresia „gerul Bobotezei”. Dacă pe 6 ianuarie este însă cald, se aşteaptă o iarnă lungă, iar dacă curge apă din streşini, recolta de vin va fi bogată. Astăzi, în toate bisericile de mir şi mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei se vor săvârşi slujbe de sfinţire a Aghesmei Mari, iar la Calafat preoţii vor arunca crucea în Dunăre, păstrând, astfel, unul dintre cele mai vechi obiceiuri.

Se spune că ziua de Bobotează este momentul când dispar de pe faţa pământului (temporar, evident) diavolii, strigoii, asociaţi uneori cu dezlănţuirile furtunoase ale viscolelor iernii, marcând o trecere timidă către celălalt anotimp. Valenţele purificatoare ale apei sfinţite în această zi se extind şi asupra gospodăriei: apa de râu, agheasma etc. pot alunga moroii, puricii, şerpii, lupii, bolile, dar pot stimula şi recoltele. În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

Slujbe de sfinţire a Aghesmei Mari în bisericile din Mitropolia Olteniei

Astăzi, de praznicul Botezul Domnului (Boboteaza), în toate bisericile de mir şi mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei se vor săvârşi slujbe de sfinţire a Aghesmei Mari. La Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, slujba va fi săvârşită de ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, pe esplanada din faţa Catedralei, după săvârşirea Sfintei Liturghii.

Potrivit preotului Gheorghe Cioiu, slujba de sfinţire a Aghesmei Mari se săvârşeşte de două ori pe an, în ajunul Bobotezei şi pe 6 ianuarie, în ziua praznicului. „Apa sfinţită este consumată de credincioşi dimineaţa, pe nemâncate, timp de 8 zile, în perioada 8-14 ianuarie. După această dată poate fi consumată numai cu post şi rugăciune şi cu binecuvântarea preotului duhovnic. Agheasma Mare este folosită de preot în cursul anului la slujba Botezului, la sfinţirea bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir. Cu ea se stropesc obiectele liturgice si icoanele ce urmează a fi sfinţite şi la alte rugăciuni conform rânduielilor bisericeşti”, se precizează într-un comunicat de presă al Mitropoliei.

700 lei pentru cel care scoate crucea din Dunăre, la Calafat

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri practicate în această zi în municipiul Calafat din judeţul Dolj – ca şi în mai toate localităţile aflate pe malul Dunării –  este aruncarea crucii în apele fluviului. În dimineaţa de Bobotează, la ora 11.30, localnicii vor lua parte la o slujbă religioasă oficiată în port de preoţii de la cele trei biserici –„Adormirea Maicii Domnului”, „Izvorul Tămăduirii” şi „Sf. Nicolae”. Unul dintre preoţi va arunca apoi sfânta cruce în Dunăre, moment în care tinerii pot sări în apă să o prindă. Cel care reuşeşte să iasă la mal cu tot cu cruce va primi un premiu în valoare de 700 lei din partea Primăriei municipiului Calafat, după cum ne-a precizat Ion Paliu, inspector în cadrul instituţiei. Procesiunea religioasă va fi precedată, la ora 10.00, de un program artistic, cu cântece şi jocuri populare, prezentat de Ansamblul „Rozele Calafatului”.

Tradiţii şi obiceiuri spectaculoase în Dolj

Un alt obicei cunoscut în îndeosebi în satele din sudul judeţul Dolj şi practicat în noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ion este păzitul ritual al fântânilor. De asemenea, de Bobotează, odinioară se „încurau” caii, obicei care se mai păstrează şi astăzi în câteva sate doljene. Mai era obiceiul ca sătenii să vină călare la preot, care, după ce sfinţea apa din fântână, boteza cu busuiocul atât oamenii, cât şi caii frumos împodobiţi. Se făcea apoi o paradă prin tot satul. Iordănitul este un obicei care se practică în ziua de 7 ianuarie, dar şi în noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ioan: mai mulţi tineri, dintre care unul duce căldăruşa cu agheasmă, în care se strâng bani, iar altul poartă chita de busuioc cu care îi iordăneşte pe oameni, umblă prin sat, din casă în casă. Ei cântă Iordanul, adică aceleaşi cuvinte pe care se cântă şi preotul în ajunul Bobotezei, şi iordănesc, adică îi stropesc cu apă sfinţită pe toţi membrii familiei.