Grecia: Trei săptămâni sub înaltă tensiune

0
124

Alegerile legislative anticipate stabilite pentru 25 ianuarie a.c. au fost anunţate la Atena. Este subiectul zilei în toată presa europeană. Sondajele indică faptul că ecartul între Syriza şi Noua Democraţie, partidul conservator al primului-ministru Antonis Samaras, se reduce. Dar, deocamdată, îngrijorarea resimţită la Bruxelles este mare, întrucât posibilitatea ca în cele din urmă coaliţia stângii radicale, Syriza, care doreşte amendarea reformelor economice aplicate în Grecia, cerute de creditori, să ajungă la putere, cu impact asupra politicilor economice din zona euro, rămâne febril dezbătută. Legislativele „relansează lupta contra austerităţii”, avansează „New York Times”, care inserează numeroase reacţii politice din Europa. „Liderii europeni sunt deja în alertă, din cauza consecinţelor unei schimbări politice”, menţionează cotidianul citat, care citează o declaraţie a comisarului european, ex-ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, care a cerut alegătorilor susţinerea reformelor economice favorabile creşterii. Este menţionată, de asemenea, declaraţia ministrului german al Finanţelor, Wolfgang Schauble: „Noi continuăm să ajutăm Grecia în privinţa reformelor (…), dar dacă acestea vor avea un alt curs va fi dificil”. „Wall Street Journal” titrează pe prima pagină că „Votul grec agită pieţele”, în timp ce „Financial Times” priveşte scrutinul ca „spectrul unei noi crize”. Bursa din Atena a continuat să cadă. În Spania, partidul stângii radicale Podemos, comparat cu Syriza, este creditat cu 25% din intenţiile de vot, cotidianul de centru-dreapta „El Mundo” publicând o scrisoare a liderului acestui partid, Pablo Iglesias. În Germania, tabloidul „Bild”, renumit pentru criticile sale la adresa Atenei, evocă „haosul grec”. Şi estimează că în caz de victorie a Syriza ar putea „rezilia contractele cu donatorii, dar în acest caz ţara nu va mai beneficia de nici un ajutor, regăsindu-se repede în situaţie de insolvabilitate”. În Grecia, cotidianul de centru-dreapta „Kathimerini” vorbeşte de 26 de zile dificile până la data alegerilor legislative şi de o „dilemă” pentru alegători. Pentru a ajunge la guvernare, Syriza are nevoie de 151 de locuri în Parlament din 300. O majoritate pe care nu o atinge, potrivit sondajelor, nici Syriza, nici Noua Democraţie, aflat pe poziţia a doua. Potrivit Institutului Kapa Research, pentru 59,9% dintre greci alegerile legislative anticipate vor afecta „de o manieră negativă” economia sau societatea. Într-un articol apărut pe site-ul „Kathimerini” se cere premierului Antonis Samaras, aflat în campanie, să lupte contra argumentelor Syriza şi să demonstreze că partidul său este singurul capabil să negocieze cu zona euro. Pentru cotidianul „Efemerida Ton Syntakton”, pro-Syriza, eşecul desemnării unui preşedinte, după trei tururi de scrutin, care a condus la organizarea legislativele anticipate, simbolizează sfârşitul unei epoci. „Nici Venizelos (n.r. – liderul PASOK), nici Samaras (n.r. – liderul Noua Democraţie), ora stângii a venit”. Mai nuanţat, cotidianul conservator „Elexteros Typos” estimează că alegătorii au de optat între responsabilitate şi populism. Perioada până la alegeri va fi una extrem de încărcată. Potami (partid centrist), mişcărilor de centru-stânga, dar nici PASOK-ului nu-i e prea bine şi ar putea deveni victimele polarizării politice, riscând chiar să rămână în afara parlamentului. Riscă, de asemenea, dispariţia Partidul Comunist, Grecii Independenţi, naziştii de la Zorii Aurii, fără a mai vorbi de partidele extra-parlamentare, perdante la europene.