După Nicolas Sarkozy, modelul democratic occidental şi-a atins limitele!

1
91

Tracasat încă, în hăţişul unor anchete judiciare interminabile, una dintre ele „afacerea Bygmalion”, vizând încărcarea unor facturi de campanie electorală, la „cererea UMP” – fostul său partid – fiind de actualitate, Nicolas Sarkozy, ex-preşedinte al Franţei, membru al Comitetului de administraţie al grupului hotelier Accor, rămâne un politician cu simţ pragmatic, apt să facă o radiografie a momentului. Se deplasează mult, în lume, conferenţiază, simte pulsul schimbărilor majore care se produc, cum se spune, vede cum China se deschide şi cum Vladimir Putin îşi joacă abil cărţile şi, bineînţeles, schimbările majore din Africa. Paradoxal, rămâne mult mai bine cotat în câmpul dreptei, decât Francois Hollande în câmpul stângii. Într-un interviu fluviu pentru „Le Point”, fostul preşedinte francez opinează pentru un nou tratat european, crearea unui fond monetar european şi lărgirea spaţiului Schengen. Momentan, susţine Nicolas Sarkozy, avem trei Europe diferite: una a zonei euro, alta a pieţei unice UE 28, şi alta a spaţiului Schengen. De aici derivă incompatibilitatea instituţiilor, politicilor, strategiilor de dezvoltare, cu ceea ce există în fiecare ţară membră. Viktor Orban, în Ungaria, Matteo Salvini în Italia, migranţii, Turcia, iată priorităţile imediate. Cei 27, după despărţirea de Regatul Unit, anul viitor, nu pot să avanseze decât prin cuprinderea în spaţiul Schengen, care include şi patru ţări non-membre – Elveţia, Liechstenstein, Norvegia, Islanda – a României, Bulgariei, Croaţiei şi Ciprului. De asemenea, trebuie extinsă zona euro prin asocierea celorlalte ţări cu garantarea rigorii bugetare. Cuplul franco-german rămâne determinant, dar nu suficient. Interesant: Nicolas Sarkozy nu a spus „nu” la eliminarea articolului 2 din actualul Tratat european, la care se face mereu trimitere, şi rămâne pe mai departe convins că la un nou Tratat, Regatul Unit ar renunţa să mai plece. S-a arătat nuanţat în referirile vizându-i pe Matteo Salvini şi pe Viktor Orban, acesta din urmă câştigând trei rânduri de alegeri, în care principalul adversar politic a fost… extrema dreaptă. În faţa amplorii contestaţiilor contra UE, fostul preşedinte francez a enunţat mai multe piste, între care un nou Tratat european pe masă pentru definirea Europei de mâine şi schimbarea profundă a regulilor jocului. De asemenea, consideră că problema imigraţiei nu poate fi gestionată de un comisar european necunoscut, fără legitimitate politică, ea putând fi însă condusă de un guvern european compus din miniştrii de Interne. Chiar dacă nu toate ideile enunţate de Nicolas Sarkozy sunt viabile, el disociindu-se, de altfel, de strategia lui Emmanuel Macron, enunţată, fostul preşedinte francez nu omite să amintească că momentul în care a pilotat Europa, timp de şase luni, prin deţinerea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, s-a confruntat cu criza financiară, criza economică, criza ruso-georgiană şi nu a putut obţine rezultatele dorite. O perioadă nu mult mai „fericită”, prin dosarele fierbinţi aflate pe masă, va avea de traversat şi România, începând cu 1 ianuarie anul viitor. Ceea ce se detaşează din interviu său este faptul că „simte”, şi o face argumentat, că Uniunea Europeană are mari probleme, datorate în bună măsură şi gripării motorului german, prin perioada deloc fastă pe care o traversează cancelarul Angela Merkel, după ultimele rânduri de alegeri regionale.

1 COMENTARIU

Comments are closed.