Varza albă, afacere de toamnă la Călărași

0
389

Soarele blând de toamnă s-a întors după câteva zile de ploi, spre bucuria localnicilor din Călărași. Dacă vara sunt mari amatori de bostane, nici toamna oamenii de aici nu se lasă mai prejos. De cum pășești în localitate, chiar de la primele case, îți sar în ochi lădițele cu varză, semn că tocmai ai găsit un loc de unde poți să cumperi oricâtă marfă poftești. Și acest lucru se întâmplă cam în fiecare gospodărie fiindcă nu este familie care să nu aibă un petec de pământ cultivat cu varză. Chiar dacă prețul modest oferit pe kilogram nu este deloc îmbietor pentru cultivatorii din Călărași, oamenii continuă să spere că, dacă nu acum, măcar la primăvara varza le va aduce un mic profit în buzunare.

Este sezonul recoltării verzei la Călărași. Câmpurile care vara sunt împânzite de bostane sunt acum ocupate de culturile de varză de toamnă. Nu toți localnicii și-au adunat recolta de pe terenuri așa că mai vezi și acum căruțele transportând marfa de la marginea satului. Pentru a nu pierde nimic, oamenii o taie de pe câmp și o încarcă așa cum este, fără a-i desface învelișul de frunze nefolositoare. Acasă, fiecare căpățână este luată din nou la mână și curățată pentru vânzare astfel încât aspectul să fie cât mai atrăgător pentru cumpărători. Abia acum varza poate să meargă la piață în oraș – pentru cei care își permit să o transporte – sau la marginea satului, locul obișnuit pentru vânzarea en-gros.

Vergică Șovăilă

Peste 200 de hectare cultivate

Și în acest an, peste 200 de hectare au fost cultivate cu varză de toamnă la Călărași. Anul trecut s-au obținut 80 de tone la hectar, ceea ce înseamnă o recoltă foarte bună pe care se pare că au atins-o și în această toamnă. „Varza este o cultură care prinde bine la noi. Din păcate, oamenii nu au unde să vândă atâta marfă, aproape că o vând pe nimic. Prețul este chiar foarte slab, poate să ajungă și la 20 de bani pe kilogram”, spunea primarul localității Călărași, Vergică Șovăilă. După ce termină cu bostanele, agricultorii se apucă de plantatul câmpurilor cu varză. Toamna este momentul când ajung pe piață cu aceste cantități uriașe, dar tonele de legume nu pot fi comercializate în totalitate și mulți sunt nevoiți să se întoarcă acasă cu surplusul.

Recoltată acum, varza se păstrează și pentru primăvară

Partea bună a lucrurilor este că localnicii din Călărași au deprins o metodă de păstrare a verzei de toamnă. Tăiate de la sol, căpățânile sunt stivuite și acoperite de jur-împrejur cu coceni de porumb. Grămezile de varză trebuie să fie protejate foarte bine cu vegetație uscată pentru a nu permite gerului din lunile de iarnă să ajungă până la ele. Sunt scoase din adăpost abia primăvara. Contrar a ceea ce se crede, verzele sunt numai bune pentru consum. Cultivatorii le încarcă din nou și le scot pe piață. De această dată, prețul este mult mai bun decât toamna, când varza este proaspătă. „Aproape în toate curțile, există câte o moviliță acoperită cu coceni. Oamenii vând cât pot toamna, iar restul se pune la păstrare. Primăvara se descoperă și se scoate pe piață. Abia așa mai câștigă și ei câte ceva”, a mai spus Vergică Șovăilă.

Cartofii de sămânță sunt aduși din zona Brașovului

În primăvară, localnicii din Călărași vor ieși pe piață și cu o a treia cultură, care, de asemenea, merge foarte bine pe terenurile lor. Cartoful alb este cultivat pe suprafețe la fel de mari, iar oamenii încearcă să facă un ban și de aici. Ca la orice cultură, este nevoie de foarte multă muncă. În această perioadă, cultivatorii se aprovizionează cu cartofi de sămânță pe care îi pun la încolțit în timpul iernii. Primăvara, de cum se încălzește vremea, tuberculii care au prins deja frunzulițe verzi sunt luați cu grijă și plantați în câmp. Toți agricultorii știu cum se plantează, ajungând până acolo încât își fac calcule stricte. Producția este atinsă mai de fiecare dată dar, ca și la lubeniță și varză, nici cartoful nu se caută foarte mult pe piață, iar chinul de a găsi cumpărători este la fel de mare.

20 de kilometri de canalizare, realizați în această vară

Pe lângă muncile agricole pe care oamenii le întreprind fiecare după puterile lor, în comună se desfășoară și mari lucrări de infrastructură. Este vorba de rețeaua de canalizare care se introduce acum prin intermediul Masterplanului județean. Potrivit primarului Vergică Șovăilă, în această vară s-au realizat 20 de kilometri de canal în satul Călărași. Lucrarea va fi încheiată la sfârșitul acestui an, urmând ca, de anul viitor, să se continue și acolo unde nu s-a făcut. „De anul viitor va începe canalizare pe Masterplan – faza II. Acum se lucrează la proiectare și vorbim de canalizarea întregului sat Sărata, plus încă 10 kilometri care au mai rămas din satul Călărași”, a precizat edilul localității. În ceea ce privește alimentarea cu apă, la sfârșitul acestui an, toată comună va beneficia de această rețea.

Toată comuna va asfaltată treptat

Un avantaj pentru localnici este faptul că branșamentele la conducte le sunt oferite gratuit. Potrivit primarului, nici unui localnic nu i se va lua bani pentru a se conecta la rețea, toate aceste legături fiind suportate prin acest proiect. „Alimentarea cu apă funcționează în satul Sărata și în Călărași, acolo unde s-a terminat lucrarea. Oamenilor nu le-a fost perceput nici un ban pentru branșamente la rețea și va fi la fel și în ceea ce privește legarea la canalizare. Am negociat cu Compania de Apă și oamenii au înțeles că aceste branșamente trebuie să fie oferite gratuit consumatorilor. Este un lucru bun pentru ei, fiindcă nu mai trebuie să scoată bani din buzunare”, a explicat primarul Vergică Șovăilă.

Acolo unde s-a încheiat și alimentarea cu apă, dar și canalizarea, Primăria Călărași urmează să asfalteze drumurile. Se va începe cu o porțiune de 7 kilometri, atât cât poate fi finanțată prin Măsura 7.2. Se lucrează acum la cadastru, dar oamenii trebuie să știe că noi vom asfalta peste tot unde am făcut lucrări de infrastructură”, a afirmat Vergică Șovăilă. Asfaltarea în comună se va face, așadar, pe parcurs, iar atunci când se va încheia localitatea va avea o infrastructură completă.

LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU