Despre Codul administrativ al lui Vasile Dîncu!

0
134

1Forumul administraţiei publice locale, deschis, ieri, la Palatul Parlamentului, este de bună seamă un eveniment de referinţă, având în vedere participarea reprezentanţilor aleşilor locali, dar şi ceea ce prilejuieşte evenimentul în sine: prezentarea unei strategii de dezvoltare teritorială a României. O temă complexă, oportună, abordată de premierul Dacian Cioloş, având ca premise riscul dezvoltării neechilibrate a ţării, şi necesitatea de a identifica soluţii concrete, cât mai eficiente, şi cât mai grabnice. Un paradox: dacă guvernarea rezultată în urma alegerilor legislative din 2012, câştigate de USL, îşi propunea ceva similar, presupunând şi o nouă regionalizare a ţării, temporara guvernare tehnocrată readuce în atenţie tema generoasă, eşuată, într-o altă abordare, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dîncu, declarând optimist că, în luna octombrie, ar putea prezenta în Parlament Codul administrativ al României, care modifică integral pachetul de legi ce tutelează administraţia centrală şi locală. Şi pe lângă acesta, un nou Cod de procedură administrativă, vizată fiind reducerea şi simplificarea legislaţiei în vigoare, eliminarea prevederilor contradictorii. Anterior, printr-o ordonanţă de urgenţă guvernul a introdus o serie de noutăţi menite a reduce birocraţia la nivelul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. Cum pachetul de legi la care se referă ministrul Vasile Dîncu a suferit amendamente în neştire, de-a lungul timpului, şi se poate exemplifica cu numărul aiuritor de corective la Legea administraţiei publice locale (215/2001), Legea privind prefectul şi instituţia prefectului (340/2004) sau Statutul aleşilor locali (393/2004) şi aşa mai departe, nedumerirea care stăruie este următoarea: pe ce armătură de idei se construieşte Codul administrativ al României? Care sunt vizionarii guvernului tehnocrat, reperele înaltului profesionalism administrativ, apţi de o construcţie amplă, reformistă în domeniu? S-a vorbit de zonele geografice ale Văii Jiului, Moldovei, Roşia Montană, cărora li se rezervă abordări integrate de dezvoltare teritorială, adică accesări de fonduri europene, dar şi de la bugetul de stat pentru a putea acroşa proiecte de dezvoltare, dar şi despre lipsa ghidurilor pentru accesarea fondurilor europene, paleta problematică dovedindu-se realmente generoasă. Regionalizarea nu va fi decisă de guvern în acest mandat, a precizat Dacian Cioloş. Din relatările zilei de ieri, care au răzbit în spaţiul public, rezultă că foarte puţin s-a vorbit despre descentralizare, temă mereu acută, cărei i s-au dat rezolvări înguste şi ineficiente. O altă problemă, de altfel esenţială: de bună seamă ministrul Vasile Dîncu are o abordare europeană, în demersul pe care şi l-a propus. Nu lipsit de interes ar fi să spună ce model de administraţie, din spaţiul UE, opinează că se potriveşte a ajusta ceea ce avem în momentul de faţă în România. Nu ştim ce va rezulta din aceste intenţii, de luat în seamă, care vor avea nevoie de consistent gir politic. Orice guvern îşi doreşte să rămână cu ceva în istorie, să lase peste timp o pecete a vremurilor cârmuirii sale. A modifica întreaga legislaţie a administraţiei publice locale, cum s-a mărturisit, presupune un consens politic necondiţionat în Parlament, nu uşor de găsit, cu atât mai mult în sesiunea de toamnă, premergătoare unei noi campanii electorale, cea a alegerilor legislative.