Transparenţă salarială în UE

0
108

Comisia Europeană a prezentat astăzi, 4 martie, o propunere  privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală. Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Noile măsuri, care țin seama de impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra angajatorilor, cât și asupra femeilor, care au fost afectate deosebit de grav, vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condițiile de remunerare din cadrul întreprinderilor și le vor oferi angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă. Măsurile vor aborda o serie de factori importanți care contribuie la diferența de remunerare existentă și sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care accentuează inegalitățile de gen și expune femeile la un risc mai mare de sărăcie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Munca egală merită o remunerație egală. Iar pentru a asigura o remunerație egală, este nevoie de transparență. Femeile trebuie să știe dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte și să obțină ceea ce merită.”

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Vera Jourová, a declarat: „Este timpul ca atât femeile, cât și bărbații să fie abilitați să își revendice drepturile. Dorim să le oferim persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorilor mijloace care să le permită să solicite un salariu echitabil și să își cunoască și să își revendice drepturile. Acesta este și motivul pentru care angajatorii trebuie să devină mai transparenți în ceea ce privește politicile lor de remunerare. Nu se mai acceptă standarde duble, nu mai există nicio scuză.”

Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a declarat: „Propunerea privind transparența salarială reprezintă un pas important pentru a asigura respectarea principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Aceasta le va permite lucrătorilor să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare și va duce la eliminarea prejudecăților de gen în ceea ce privește remunerarea. Propunerea va permite, de asemenea, detectarea, recunoașterea și abordarea unei probleme pe care am dorit să o eradicăm încă de la adoptarea Tratatului de la Roma în 1957. Femeile merită recunoaștere, egalitate de tratament și prețuire pentru munca lor, iar Comisia se angajează să garanteze că locurile de muncă îndeplinesc acest obiectiv.”

Transparența salarială și o asigurare mai bună a respectării principiului egalității de remunerare

Propunerea legislativă se axează pe două elemente esențiale ale egalității de remunerare: măsuri de asigurare a transparenței salariale pentru lucrători și angajatori, precum și un acces mai bun la justiție pentru victimele discriminării salariale.

Măsuri privind transparența salarială:

  • transparența salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunțul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potențialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial;
  • dreptul la informare pentru angajați – lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informații cu privire la nivelul lor individual de remunerare și la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
  • raportarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați – angajatorii cu cel puțin 250 de angajați trebuie să publice informații privind diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din organizația lor. În scopuri interne, aceștia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații cu privire la diferența de remunerare dintre angajații de sex feminin și cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
  • evaluarea comună a remunerațiilor – în cazul în care datele raportate privind remunerațiile evidențiază o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferența pe baza unor factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor.

Îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele discriminării salariale:

  • despăgubiri pentru lucrători – lucrătorii care au fost victime ale discriminării salariale pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente;
  • sarcina probei îi revine angajatorului – angajatorului, și nu lucrătorului, îi va reveni în mod implicit sarcina de a dovedi că nu a existat nicio discriminare în ceea ce privește remunerarea;
  • sancțiuni care să includă amenzi – statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni specifice pentru încălcarea regulii egalității de remunerare, inclusiv un nivel minim al amenzilor;
  • organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor pot acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și pot introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare.