Peste un milion de bolnavi cu insuficienţă cardiacă

0
77

În România se estimează că există aproximativ un milion de persoane care suferă de insuficienţă cardiacă şi, în plus, mulţi români nici măcar nu ştiu că suferă de această boală. Potrivit datelor existente, în prezent, 4,7% din oamenii cu vârsta de peste 35 de ani suferă de insuficienţă cardiacă.

În fiecare an, aproximativ 25.000 de români sunt diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă şi sunt spitalizate din această cauză. 1 din 3 pacienţi moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări.

Insuficienţa cardiacă apare atunci când inima nu mai reuşeşte să pompeze atât sânge cât îi este necesar organismului pentru a funcţiona normal. Cu timpul, însă, muşchiul inimii devine din ce în ce mai puţin activ, ceea ce înseamnă că sănătatea organismului devine din ce în ce mai precară. În plus, depistată din timp, insuficienţa cardiacă poate fi ţinută sub control, iar pacientul poate avea o calitate bună a vieţii. De aceea, este esenţial ca acesta să poată recunoaşte simptomele asociate insuficienţei cardiace.

Care sunt semnele bolii

Simptomele insuficienţei cardiace includ respiraţie dificilă, sacadată (pacientul gâfâie, oboseşte şi se opreşte după câţiva paşi, poate respira greu şi când stă pe loc, liniştit); creşterea în greutate (se datorează faptului că organismul reţine lichide); umflarea picioarelor; oboseala cronică, asociată de cele mai multe ori cu imposibilitatea de a depune efort.

Insuficienţa cardiacă este asociată de cele mai multe ori cu alte afecţiuni cardiace. De aceea, cauzele insuficienţei cardiace diferă de la caz la caz. Cu toate acestea, există o serie de factori de risc la care pacienţii ar trebui să fie atenţi, astfel încât să poată depista boala încă din primele etape. Factorii de risc includ: hipertensiunea arterială; diabetul; bolile valvelor inimii; viruşii – infecţiile virale pot afecta muşchiul inimii; obezitatea; fumatul.

Specialiştii atenţionează că insuficienţa cardiacă, depistată încă de la primele semne, poate fi ţinută sub control astfel încât calitatea vieţii pacientului să nu fie afectată. În plus, aceştia recomandă adoptarea unui stil de viaţă sănătos, incluzând mişcarea în tabieturile zilnice, alimentaţia sănătoasă şi echilibrată, precum şi evitarea fumatului.

Afecţiunile cardiovasculare, principala cauză de mortalitate în Dolj

Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. În Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeşte 100.000 de persoane. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) cele mai întâlnite afecţiuni în Dolj sunt hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică.

Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cardiovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu anual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie.

Afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.

Anul trecut a fost derulat studiul SEPHAR III, care a relevat o prevalenţă a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Raportat la populaţia României, înseamnă că în 2016, un estimat de circa 7,4 milioane de persoane aveau hipertensiune arterială – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât la nivel global, cât şi în ţara noastră. Cu toate acestea, conform studiului doar 80,9% din adulţii hipertensivi ştiu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 5 români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii.