Pase scurte, pase lungi. De la “bara” lui Sorin Cârţu, la Sarajevo, la …ocazia lui Mitriţă, pe San Siro!

0
44

milanSigur că “dracu’ nu a fost atât de negru” cum s-ar fi putut crede, după tragerea la sorţi a turului trei preliminar, din Liga Europa, dar tot atât de sigur este că norocul ajută pe… cei bogaţi. Teoretic, Craiova nu s-a făcut de ruşine pe “San Siro”, aseară, în faţa a 65.000 de spectatori, dar nici nu a rupt, cum se spune, gura tifosilor. Aceştia din urmă oferind o coregrafie superbă, inegalabilă, prin “Curva Sud” şi un spectacol teribil la prezentarea lui Bonucci şi Biglia – necomunicaţi pe lista de jucători la UEFA – când tot stadionul a fost în delir. Craiova a luat gol repede, min. 9 (marcator Bonaventura), la o eroare a lui Calancea, care a respins balonul până la… autorul golului. Exact ce nu trebuia să se întâmple, unei echipe fără experienţă europeană: să primească gol în primul sfert de oră. Un gol menit să înmoaie genunchii, oricărei echipe europene, care ajunge pe miticul “San Siro”. Numai că în minutul 15 şi-a arătat colţii CSU, prin Mitriţă, care a alertat defensiva rossonerilor. Pentru ca, cinci minute mai târziu, impecabil angajat în adâncime de Zlatinski, singur cu Donnarumma, acelaşi jucător să rateze, din numai câţiva metri. O făcuse şi la Drobeta Turnu Severin. De fapt, talentatul portar milanez a respins in extremis, printr-o intervenţie de excepţie. A fost momentul psihologic, care ne-a amintit de bara lui Sorin Cârţu, la Sarajevo (12 decembrie 1984 – pe Grbavica). Cât s-a mai comentat, de-a lungul anilor! În minutul 52, din nou, ca la Drobeta Turnu Severin, o lovitură liberă executată de Ricardo Rodriguez, şi portarul Calancea nu a putut reţine balonul, respingându-l până la Cutrone, care a majorat scorul (2-0). Craiovenii au făcut risipă mare de energie, în multe momente au pasat inspirat, pe o caniculă greu suportabilă, dar fireşte, mai mult nu se putea, gândul lor fiind la proporţiile scorului. AC Milan a avut 65.763 spectatori în tribune, cum spuneam, şi a făcut încasări de peste 2 milioane euro. Nu am înţeles declaraţia – deloc inspirată – a preşedintelui clubului craiovean, Marcel Popescu, mulţumit de deznodământul partidei: “Au fost nişte cetăţeni care sperau să pierdem cu 5-0. Fiecare să-şi vadă de drumul lui”. E un punct de vedere. Şi nu l-am considera o “cugetare”. Poate că, potrivite erau nişte mulţumiri adresate tuturor celor care s-au deplasat la Drobeta Turnu Severin, pe stadionul Municipal, şi apoi, la Milano, pentru a susţine echipa Craiovei. Marcel Popescu nu are argumente forte, pertinente, pentru a demonstra că iubeşte Craiova, mai mult decât alţii. Mai ales că şi la el “iubirea” a avut, de-a lungul timpului, destule alte destinaţii. AC Milan, “noul Milan” cum i se spune, prin investiţiile din această vară, aproape de 200 milioane euro, a lăsat o impresie plăcută. Echipa încă nu e coagulată. Nu are relaţii impresionante de joc, dar sugerează forţă de grup. Vincenzo Montella, il tehnico, încă are probleme de rezolvat. Dar asta este treaba lui. Deosebită a fost, în schimb, impresia pe care a lăsat-o presa italiană, poate peste valoarea lui AC Milan, sobră, cumpătată, competentă, atentă în toate referirile la echipa craioveană. Dar, în Peninsulă, fotbalul şi presa sportivă se potenţează reciproc. Este un detaliu care ar trebui reţinut. Deşi noi nu luăm “lecţii” de la nimeni!