Din 1 până pe 14 august, Biserica Ortodoxă a rânduit Postul Adormirii Maicii Domnului – popular, al Sântămăriei Mari. După această perioadă, pe 15 august, credincioşii cinstesc mutarea la cer a Fecioarei Maria. Postul Sântămăriei reprezintă nu numai o înfrânare de la mâncare şi băutură, ci şi un timp al pocăinţei, al iertării şi al iubirii aproapelui. Este o rânduială creştină întru reamintirea virtuţilor Sfintei Fecioare Maria, care şi-a petrecut întreaga viaţă, încă din pruncie, în post şi rugăciune continuă, pentru mântuirea neamului omenesc.
„Postul are în primul rând o dimensiune spirituală, duhovnicească. Faptul de a nu mânca mâncăruri nu este o valoare în sine, pentru că nu există mâncăruri curate şi mâncăruri necurate. Noi ne abţinem de la carne şi de la produse animaliere în timpul postului nu pentru că ele ar fi rele. Postul are în primul rând o dimensiune de rugăciune. Înseamnă a ne oferi lui Dumnezeu, este o formă a noastră de a ne oferi ca o harfă Duhului Sfânt care să cânte în noi. Postul presupune o anumită reţinere faţă de alimente nu pentru că alimentele sunt rele, cum spuneam, ci pentru a ne elibera de dimensiunea carnală, greoaie, trupească. În post trebuie să ne rupem de mintea lumească, iar gândul să îl înălţăm la Dumnezeu”, spune preot conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie a Universităţii din Craiova.
Acesta adaugă că, pe de altă parte, postul nu se reduce numai la abţinerea de la anumite alimente, ci presupune curăţirea de gândurile rele şi, totodată, săvârşirea faptelor plăcute lui Dumnezeu. „În acest sens, trebuie să înmulţim faptele de milostenie, de ajutorare a semenilor noştri aflaţi în nevoi şi necazuri, să ne abţinem de la clevetire, judecarea aproapelui şi alte astfel de obişnuinţe care nu sunt conforme cu învăţătura şi morala creştine”, mai spune preotul.
Postul Sântămăriei este considerat mai puţin aspru decât cel al Paştilor, însă mult mai sever decât al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi al Naşterii Domnului, când, în fiecare Sâmbătă şi Duminică, Biserica a rânduit dezlegare la peşte. Peste an, există cinci mari sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Soborul Maicii Domnului (26 decembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).
În Biserica Ortodoxă, de-a lungul timpului, s-a stabilit ca decursul anului bisericesc să fie presărat cu patru perioade de post în cinstea praznicelor împărăteşti ale Mântuitorului Hristos, în cinstea Maicii Domnului şi în cinstea Sfinţilor Apostoli. Astfel, avem Postul Crăciunului în cinstea praznicului Naşterii Domnului, Postul Paştelui în cinstea patimilor Mântuitorului şi a praznicului Învierii, Postul Sfinţilor Apostoli în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi a tuturor Sfinţilor Apostolilor şi Postul Sfintei Mării, cum este numit în popor, în cinstea praznicului Adormirii Maicii Domnului, dar şi în cinstea praznicului Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos (6 august).
Legat de postul Adormirii Maicii Domnului există câteva tradiţii populare care se păstrează din moşi-strămoşi. Se spune că, pentru sănătate şi noroc, se posteşte în cele două zile obişnuite ale săptămânii, miercurea şi vinerea. Pentru duşmani însă se posteşte numai sâmbăta şi duminica, dar este mare păcat. În vechime, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea laolaltă cu toate animalele din curte. Conform tradiţiei, nu aveau voie să mănânce „nici mâţă, nici vită, nici om”. Dintre toate posturile de peste an, cel care ţine cu credinţă postul Maicii Domnului şi se roagă are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă.
