Craiovenii pot vedea frumuseţile Bucovinei… acasă la ei!

0
49

Un colţ din Bucovina zonă renumită pentru frumuseţea şi bogăţia obiceiurilor străbune, pentru priveliştile care taie respiraţia călătorului, la care se adaugă renumitele mănăstiri vechi, unele incluse în patrimoniul mondial UNESCO este adus, zilele acestea… acasă la olteni! Costume cu bondiţă, cămăşi cu altiţă, năframe de nuntă, icoane pe lemn, ouă încondeiate cu motive tradiţionale, păretare şi alte ţesături ţărăneşti cu motive geometrice într-o multitudine de culori, ceramică decorativă de tip „Kuty”, o ladă de zestre de peste o sută de ani şi alte piese reprezentative din colecţiile Muzeului Bucovinei din Suceava au fost reunite în expoziţia „Bucovina tradiţională”, deschisă publicului la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei (Casa Băniei). Evenimentul face parte din proiectul instituţiei craiovene de a prezenta publicului zestrea altor muzee din ţară şi are loc, în mod fericit, chiar în Anul European al Patrimoniului Cultural. Încântaţi, la rându-le, de frumuseţea şi spectaculozitatea datinilor acestei zone, oaspeţii au întors gazdelor invitaţia de a aduce cât mai curând „Oltenia tradiţională” la Suceava. Expoziţia de la Casa Băniei va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii septembrie.

Bucovina a primit cele mai de preţ daruri, pornind de la istorie, legende şi cultură, la poziţia geografică şi peisaje de poveste, până la oamenii inimoşi şi bucuroşi de oaspeţi. Nu-i de mirare că azi este printre cele mai atractive şi frecventate zone turistice de pe harta României, vestită în lume, frumuseţile ei atrăgând an de an tot mai mulţi străini. Căutate sunt, desigur, mănăstirile, multe patrimoniu UNESCO, fiecare pictată cu câte o culoare specifică: albastru la Voroneţ, roşu la Humor, verde la Suceviţa, galben la Moldoviţa sau combinaţii de culori la Arbore. Influenţa administraţiei austriece asupra zonei se regăseşte în elementele arhitecturale încă vizibile în unele oraşe – Rădăuţi, Suceava şi, la un pas, Cernăuţi. Cu toate acestea, multe din satele bucovinene păstrează nealterate casele şi portul străvechi. O vizită în Horodnic, Marginea, Vicov sau Straja într-o zi de sărbătoare poate oferi o privelişte de-a dreptul încântătoare…

Muzeului Bucovinei din Suceava instituţie de importanţă naţională

Câte puţin din toate aceste minunăţii bucovinene au pus organizatorii în expoziţia deschisă la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei. Piesele prezentate aparţin Muzeului Bucovinei din Suceava – o instituţie cu un patrimoniu divers şi un număr impresionant de obiecte, în colecţii de arheologie şi istorie, ştiinţele naturii, etnografie şi artă populară, memoriale, artă plastică. Numai Muzeul Satului Bucovinean, din cadrul acestuia, are un patrimoniu de 53 de obiective, în aer liber, reflectând organizarea şi activitatea satului tradiţional, arhitectura gospodăriilor, a instalaţiilor tehnice care ilustrează ocupaţiile, meseriile şi meşteşugurile zonei, modul de viaţă al locuitorilor din Bucovina. Şi pentru că în patrimoniul său se află colecţii unicat la nivel naţional, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale supune dezbaterii publice, zilele acestea, proiectul de Hotărâre privind acordarea titulaturii de instituţie de importanţă naţională Muzeului Bucovinei din Suceava.

„Din punct de vedere etnografic, Bucovina este un reper pe harta României. Fiind o provincie ocupată timp de aproape 150 de ani, s-a conservat în ceea ce ţine des spiritualitate – este o zonă profund religioasă încă, s-a conservat tradiţia populară – fie că vorbim de meşteşuguri, de obiceiurile de Paşte sau de iarnă, fie că vorbim de port sau bijuterii”, a subliniat Emil Ursu, directorul general al Muzeului Bucovinei din Suceava, la vernisajul expoziţiei, din 29 iunie 2018.

Cămăşi cu altiţă, păretare şi ouă încondeiate cu motive „bătrâneşti”

La patrimoniul etnografic expus publicului craiovean s-a referit Violeta Enea, şef Serviciu Etnografie la Muzeul Bucovinei din Suceava. „Mă bucur că Bucovina a ajuns în Oltenia în An Centenar, care coincide, în mod fericit, cu Anul European al Patrimoniului Cultural. Patrimoniul etnografic ne-am dorit să fie reprezentat aici prin principalele sale categorii, să aducem vizitatorului din Craiova ceea ce înseamnă tradiţii, obiceiuri, port tradiţional, ţesături de interior – tot ceea ce are Bucovina mai valoros, lucruri pe care noi le păstrăm astăzi în muzee. Rolul nostru este de a valorifica acest patrimoniu. Dacă nu îl vom scoate la lumină, sigur că vom avea de pierdut în timp. De aceea am răspuns cu drag invitaţiei colegilor de la Muzeul Olteniei”, a declarat Violeta Enea.

Incursiunea în cultura şi civilizaţia populară a acestei regiuni începe la Casa Băniei cu portul popular, moştenit din generaţie în generaţie. Costum femeiesc cu pieptar cu poale, de la Rădăuţii începutului de secol XIX, şi altul cu bondiţă din zona etnografică Dorna, o cămaşă bărbătească de mire şi alta femeiască „cu altiţă, încreţ şi râuri costişate”, din aceeaşi perioadă, alături de „mărgele şi zgărdiţă” şi năframe de nuntă vorbesc despre valorile etnografice bucovinene. Într-una din cele două încăperi dedicate expoziţiei vizitatorul poate admira un interior de casă ţărănească, cu ţesături într-o varietate de culori îmbinate armonios, decorate cu motive în special geometrice, caracteristice artei populare bucovinene, şi o ladă de zestre pictată (1901), iar în cealaltă, mai multe păretare cu romburi în „scaune”, cu „furculiţe” ori cu „pomul vieţii”. Icoanele pictate pe lemn, nelipsite din orice casă ţărănească, se regăsesc şi în această expoziţie, înfăţişând „Botezul Domnului” (1866), „Maica Domnului cu Pruncul şi Sf. Haralambie” (1854) „Sf. Gheorghe” şi „Răstignirea lui Iisus”. Reprezentate sunt şi meşteşugul olăritului în Bucovina, prin ceramica de Rădăuţi şi de tip „Kuty”, şi cel al încondeierii ouălor cu motive „bătrâneşti”, ambele practicate şi astăzi.

Managerul Florin Ridiche: „Este important ca publicul de aici să vadă şi patrimoniul altor muzee”

Ideea organizării expoziţiei „Bucovina tradiţională” a apărut anul trecut, în urma unei vizite în Bucovina făcute de specialiştii Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei. „Echipa de la Suceava a fost foarte receptivă, după vizita făcută de noi, în 2017, pentru a invita la Craiova artizani care nu au mai venit până acum la Târgul Meşterilor Populari de la Craiova. Oltenilor le este mai greu să ajungă în Suceava, distanţa e destul de mare, şi atunci am zis să vină Bucovina la noi acasă”, a spus Alina Bălan, muzeograf.

Mai mult – a completat Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei – expoziţia face parte din proiectul instituţiei de a aduce în faţa publicului craiovean valori culturale ale ţării. „Consider că este important ca publicul de aici să vadă şi patrimoniul unor muzee aflate în importante provincii istorice ale României. Momentul ales pentru deschiderea acestei expoziţii este potrivit: suntem la începutul verii, când muzeul este vizitat de foarte mulţi turişti, şi din ţară, şi din străinătate. Dar, bineînţeles, ea va fi foarte interesantă pentru publicul craiovean”, a adăugat Florin Ridiche.

„Oltenia tradiţională” va ajunge, la anul, la Suceava

Încântaţi, la rându-le, de frumuseţea şi spectaculozitatea tradiţiilor şi obiceiurilor acestei zone, oaspeţii au întors gazdelor invitaţia de a aduce cât mai curând „Oltenia tradiţională” într-o expoziţie la Suceava. „Sper să nu fie singulară această colaborare. Vă aşteptăm la Suceava! Etnografia Olteniei este, de asemenea, interesantă. Noi, la diverse evenimente, avem reprezentat sudul României, pentru că ni se parte întotdeauna spectaculos. Un reper este căluşul. La noi dansurile sunt ceva mai aşezate, mai bătrâneşti, iar în momentul în care vine Oltenia cu sârbele, cu căluşarii…”, a spus, cu admiraţie, directorul general al Muzeului Bucovinei din Suceava, Emil Ursu. Deşi a mărturisit că se află pentru doua oară în oraşul nostru, acesta s-a declarat încântat: „Sunt după 10 ani aici şi descopăr Craiova total schimbată. În afară de câteva clădiri, nu mai recunosc nimic. Aveţi un oraş minunat!”. Că cel târziu anul viitor vor întoarce vizita la Suceava cu „Oltenia tradiţională” au confirmat, în acest cadru, şi managerul Florin Ridiche, şi şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, Irinel Cănureci.

Expoziţia „Bucovina tradiţională” poate fi vizitată zilnic, de marţi până duminică, inclusiv, între orele 9.00 şi 17.00, până pe data de 30 septembrie 2018. „Sperăm că publicul vizitator din Craiova va aprecia această expoziţie, iar ea să se constituie într-o invitaţie pentru cei care doresc să ajungă în Bucovina, să descopere mult mai multe lucruri la ele această, pentru le vor mai regăsi în sate”, a completat Violeta Enea, şef Serviciu Etnografie la Muzeul Bucovinei.