Europa are nevoie de o politică spaţială eficace care să permită Uniunii Europene să ocupe o poziţie de prim rang la nivel mondial în anumite domenii de politici strategice. Spaţiul poate furniza instrumentele necesare care să răspundă numeroaselor provocări cu care se confruntă societatea în secolul al XXI-lea: pentru a face mai bine faţă provocărilor, Europa trebuie să-şi asume un rol de conducere. Sistemele spaţiale şi tehnologiile aerospaţiale fac parte integrantă din viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor europene. Cât este de importantă politica spaţială, unde se află România în această ecuaţie şi cum va influenţa această politică viaţa de zi cu zi a românului?! Pentru toate aceste întrebări ne-a oferit răspunsuri europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului EPP.
– De la telecomunicaţii la televiziune, previziunile meteorologice, la sistemele financiare internaţionale, majoritatea serviciilor-cheie, pe care societatea noastră contemporană le consideră drept un bun al său, depind de spaţiu pentru a funcţiona în mod corespunzător. Toate au un numitor comun : politica spaţială… Ce ne puteţi spune despre paşii care s-au făcut în această direcţie.
– Aşa este, totul depinde astăzi de spaţiu. De aceea, în ultima perioadă, politica spaţială a Europei a devenit un subiect extrem de important. Tehnologia spaţială va avea un rol foarte important în viitorul foarte apropiat, în foarte multe domenii şi este motivul pentru care până la finele anului, Comisia Europeană trebuie să vină cu o strategie pentru politica europeană pentru spaţiu şi în luna iunie, la Consiliul European, doamna Frederica Mogherini va trebui să prezinte o strategie pentru politica comună de apărare şi securitate – un subiect extrem de dezbătut în această perioadă – şi acolo va fi inclusă şi politica spaţială. Cum contribuie politica spaţială la politica comună de apărare şi securitate ?! Şi atunci este normal ca în această perioadă să avem tot tipul de discuţii despre politica spaţială. Eu am avut o opinie, fiind raportor în Parlamentul European pe implicarea politicii spaţiale în politica de apărare, care a fost votată şi în Comisia pentru Industrie şi a fost inclusă în raportul de Comisia de Apărare şi Securitate şi care a fost foarte apreciată de toată lumea.
– Ce înseamnă acest lucru ?
-Avem două sisteme europene Galileo şi Copernicus, Galileo dă poziţia, Copernicus dă imaginea. Mai avem nevoie aşadar, de comunicare la nivel european. Această opinie şi toate discuţiile pe care le-am avut spune ce trebuie făcut. Galileo trebuie securizat, trebuie scriptat semnalul, să fie securizat pentru atacuri cibernetice, pentru problemele din spaţiu, pericolele din spaţiu, cum ar fi, deşeurile din spaţiu, vremea în spaţiu, obiectele din spaţiu, etc. La Copernicus imaginea trebuie să i se mărească rezoluţia, iar la comunicare vor fi mai multe variante. Industria este foarte interesată de toate aceste lucruri pentru că trebuie să-şi programeze viitorul, mai ales politica de cercetare şi dezvoltare. La comunicare, fie se folosesc de capacităţile care sunt acum, pentru că sunt multe capacităţi comerciale care funcţionează, fie se face un sistem european nou.
Peste 7% din PIB-ul Europei se bazează pe tehnologia spaţială
– Aţi fost invitat la mai multe conferinţe pe subiectul politicii spaţiale…
-Da, am fost invitat la foarte multe conferinţe, la unele chiar ca speaker. Ultima a fost la Laussane, organizată de Asociaţia Industriei pentru Spaţiu Europeană, adică, toţi cei care construiesc sateliţi şi am discutat despre cercetare-dezvoltare în viitor. Am mai fost la o întâlnire la Parlament, exact pe acelaşi subiect, este un grup care face întâlniri pe diverse teme şi am fost invitat acolo împreună cu vicepreşedintele Comisiei responsabil şi pentru politica spaţială. La finele acestei luni, voi fi invitat la cea de-a patra ediţie a “European Space Solutions”, care va avea loc la Haga, în perioada 30 mai – 3 iunie, sub auspiciile Preşedinţiei olandeze a Consiliului UE din 2016.
– Aţi fost invitat luna trecută la Sinaia… Mai exact despre ce a fost vorba?
-De la 1 ianuarie 2016, Parlamentul României deţine preşedinţia Conferinţei Spaţiale Europene Interparlamentare (EISC). Conferinţa Spaţială Europeană Interparlamentară reprezintă o oportunitate pentru parlamentari de a face schimb de cunoştinţe şi de a promova importanţa spaţiului. În acest an, preşedinţia română a organizat la Sinaia un workshop, între 18 – 19 aprilie 2016, cu ocazia celei de-a XVIII-a sesiuni plenare, care va avea loc pe 3-4 octombrie cu ocazia Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic. Am fost prezent şi la Sinaia şi am discutat despre toate aplicaţiile ce se pot dezvolta pe baza tehnologiei spaţiale, în tot ceea ce înseamnă: agricultură, frontiere, căi ferate, tot ce înseamnă maritim, transport fluvial. Şi nu numai observare. Şi în judeţul Dolj există tractoare care lucrează pe GPS. Din toamna viitoare vor putea lucra şi pe Galileo, adică, pe sistemul european. Peste 7% din Produsul Intern Brut al Europei se bazează pe tehnologia spaţială.
România ia parte la programele europene de cercetare
– Trebuie să ne preocupe, aşadar, şi pe noi acest subiect…
– Bineînţeles, pentru că va creşte această implicare a tehnologiei spaţiale. Europa trebuie să devină o forţă în spaţiu, pentru că altfel, SUA care sunt deja urmate de China, India… vor crea mari probleme bătrânului continent. Economia, pe lângă partea de apărare şi securitate, se va baza din ce în ce mai multe pe spaţiu. Sunt discuţii şi la noi în ţară. Agenţia Spaţială Română participă la Agenţia Europeană pentru Spaţiu şi este membru şi nu sunt toate statele din UE membre, deci este un pas înainte. România ia parte la discuţii, ia parte la decizii, la programe de cercetare, are o activitate destul de bună, dar mai puţin cunoscută la noi. Ar trebui şi institutele noastre de cercetare în diverse domenii să se preocupe de dezvoltarea aplicaţiilor, pentru că aici este insuficient de abordat subiectul. România trebuie să profite să intre în acest val de dezvoltare europeană. Iar în acest sens, ţara noastră trebuie să fie interesată de această temă, de evoluţia tehnologiilor de vârf care generează aplicaţii în diverse domenii, inclusiv agricultură, transporturi, medicină la distanţă sau educaţie. Sunt 100 de milioane de euro puşi de mine în Regulamentul Galileo, nu numai pentru aplicaţii şi sunt alte 250 milioane de euro, în programul Orizont 2020, care iarăşi sunt pentru aplicaţii. Deci ar trebuie să se preocupe instituţiile în toate domeniile, să inventeze aplicaţii pentru tehnologia spaţială.
– Cam ăsta e viitorul… să înţelegem…
– Da. Exact. Sunt două lucruri importante… ok, pe lângă refugiaţi şi securitate. Spaţiul şi dronele.
– Dronele… din ce perspectivă..?!
– Eu acum sunt raportor al Parlamentului European pe regulamentul Agenţiei de Securitate Europeană, unde sunt introduse şi dronele şi se încearcă să se facă nişte norme. Această Agenţie certifică tot ce înseamnă industrie de aviaţie, de la controlul de trafic, companii aeriene, cei care lucrează la sol şi există bineînţeles şi astfel de autorităţi, inclusiv naţionale şi există şi un capitol pentru drone. Am depsu raportul, joi, 28 aprilie a.c., însă am lăsat capitolul drone neatins pentru că pe 8 iunie, un termen pentru amendamente şi vreau să mă ocup, o lună de zile, special, pentru drone. Pentru că după părerea mea, toată lumea este preocupată doar de avantajele pe care le vor aduce dronele industriale, eu mă preocupă de securitate şi de siguranţa aeriană, pentru că au fost incidente cu drone în apropierea aeroporturilor, din prostie sau intenţionat, nu poţi să ştii niciodată, dar au fost. Şi de securitate, pentru că vom avea câte o dronă deasupra capului şi după mine este o provocare pentru viitor extraordinar de mare.
Dronele, un subiect cheie…
-Cum va fi primit acest regulament…?
-Foarte bine. Vor fi ceva discuţii cu industria care le produce, pentru că le-am avut deja, dar trebuie neapărat întărit acest domeniu. SUA înregistrează orice dronă mai mare de 250 de grame. Înregistrează numele proprietarului şi pune şi un cip ca să fie foarte rapid reperată. Este foarte mult de discutat pe acest subiect, mai ales în contextul atacurilor teroriste, la securitate, în general. Şi este o tehnologie scăpată de sub control. Poţi să cumperi o dronă de la un magazin de jucării… fără un regulament.
– Dacă tot aţi vorbit de terorism… cum este astăzi Bruxelles-ul, după atacurile din martie?
– Oamenii şi-au intrat în normal, viaţa merge înainte. Ceea ce s-a întâmplat la Aeroport nu este normal. Acum şi aeroportul funcţionează normal, ok, în proporţie de 80%, dar ce a fost după atacuri nu era deloc normal. Era în favoarea teroriştilor. Nu avea nimic în legătură cu securitatea. Se făcea un control înainte de a intra în clădirea aeroportului, în nişte corturi de plastic, unde se strângeau la un loc sute de persoane, ale căror bagaje nu erau controlate şi acolo se verifică bagajele. Pe o suprafaţă de 400 de mp maxim sunt sute de persoane laolaltă. Am făcut 2 ore, până am trecut de acest control. Se proteja clădirea aeroportului… şi mai puţin oamenii… No comment!
