Ca să nu ne lovească plictisul, autorităţile statului îşi fac mendrele cu noi, după bunul plac. Ne referim aici la metodele de lucru ale angajaţilor CNADR. Ei sfidează normele obligatorii stabilite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceasta, prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015, a stabilit că procesele-verbale întocmite pe baza imaginilor surprinse de camerele de luat vederi, fără semnătură olografă şi scrise în sistem electronic, sunt NULE.
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 16 februarie 2015, care stabileşte că procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 199 din 25 martie 2015. Dar cum a început totul?
A fost nevoie de un recurs în interesul legii
Prin recursul în interesul legii formulat, în temeiul art. 514 din Codul de procedura civilă, Avocatul Poporului a solicitat I.C.C.J. să se pronunţe asupra problemei de drept, care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, privind interpretarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 şi Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalităţii procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din Romania.
Se arată prin recursul în interesul legii că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor menţionate la pct. 1, fiind ataşate hotărâri judecătoreşti definitive, în sensul art. 515 din Codul de procedură civilă.
Semnătura electronică este folosită aici total ilegal
Avocatul Poporului şi-a exprimat opinia, în sensul că semnătura electronică a agentului constatator, în speţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania — S.A., este de natură să atragă nulitatea procesului-verbal de contravenţie încheiat pentru constatarea contravenţiilor la O.G. nr. 15/2002. Din examinarea dispoziţiilor art. 4 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 455/2001 a rezultat că un înscris în format electronic purtând o semnătura electronică extinsă este asimilat în sistem electronic unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic.
Prin urmare, semnătura electronică este specifică înscrisurilor generate şi utilizate în sistem electronic, fapt enunţat încă din art. 1 din Legea nr. 455/2001, potrivit căruia „Prezenta lege stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Procesele-verbale de contravenţie nu sunt acte private!
În plus, potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”. Or, procesul-verbal de contravenţie are natura juridică a unui act administrativ, deci act de drept public, nefiind un înscris sub semnătură privată. Nicio dispoziţie a Legii nr. 455/2001 nu reglementează posibilitatea ataşării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sau unui alt înscris autentic, iar din ansamblul dispoziţiilor legii se desprinde concluzia că, aceasta este aplicabilă numai raporturilor juridice de drept privat.
Nimic nu pare să-i oprească
„Procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”, a stabilit, aşadar, la data de 16 februarie a.c., în şedinţă publică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia este obligatorie, precizează I.C.C.J., potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civilă.
Cu toate acestea, numeroşi cititori ne trimit pe adresa redacţiei fotografii recente, unele dintre acestea chiar din Duminica Floriilor, în care autovehiculele CNADR staţionează pe DN65F – centura de nord a Craiovei – alături de aparatura video de monitorizare a traficului rutier.
În 15 zile de la amendare se poate contesta la Judecătorie
În situaţia în care conducătorii auto primesc la domiciliu astfel de procese-verbale de contravenţie semnate electronic, singura soluţie ce le rămâne este să se adreseze, în cel mult 15 zile de la comunicarea actului de contravenţie, Judecătoriei pe raza căreia domiciliază. Astfel, pot contesta amenda primită invocând Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 16 februarie 2015.
