Imunizarea nou-născuţilor cu vaccin hexavalent a fost reluată şi în Dolj

0
50

După ce, timp de câteva luni, a fost blocată în întreaga ţară, imunizarea nou-născuţilor cu vaccin hexavalent poate fi reluată. La începutul acestei săptămâni, Direcţia de Sănătate Publică Dolj a primit de la Ministerul Sănătăţii 3.510 de doze de vaccin hexavalent (DTPa–VPI–HiB–HB – HEXAXIM), care a fost deja repartizat către cabinetele de medicină de familie în vederea  continuării procesului de imunizare.

Vaccinul hexavalent va fi utilizat pentru recuperarea copiilor nevaccinaţi, cât şi pentru vaccinarea de rutină  a nou-născuţilor, conform calendarului. Acesta lipsea de mai mult timp, însă în urmă cu o săptămână, după discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, distribuitorul a informat că a rezolvat problema distribuirii vaccinului hexavalent. Acesta a asigurat un necesar de 107.300 de doze, care au ajuns între timp la direcţiile de sănătate publică, fiind distribuite cabinetelor medicale în vederea continuării procesului de imunizare.

Campanie gratuită

În conformitate cu acordul-cadru existent, până la sfârşitul acestui an, producătorul trebuie să mai pună la dispoziţia Ministerului Sănătăţii un număr de 500.000 de doze de vaccin. Vaccinul hexavalent va fi utilizat pentru recuperarea copiilor nevaccinaţi, cât şi pentru vaccinarea de rutină a nou-născuţilor, conform calendarului. Recuperarea la vaccinare se va realiza, sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin cabinetele medicilor de familie. Vaccinul intră în programul gratuit de imunizare a copiilor mai mici de un an.

Vaccinul hexavalent este un preparat utilizat pentru profilaxia specifică a difteriei, tetanosului, tusei convulsive, haemophilus, hepatitei B şi poliomielitei şi se administrează gratuit în calendarul naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, disfuncţionalităţile înregistrate la livrarea vaccinului au fost cauzate de imposibilitatea producătorului de a produce şi livra acest produs în timp util, în această situaţie aflându-se mai multe state, atât la nivel european cât şi mondial.

Vaccinarea, considerată cea mai eficientă metodă de protecţie

Anul trecut, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării.

Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4 la sută pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4 la sută, iar pentru hepatita B este de 91,3 la sută. Aceleaşi date arată că 30,3 la sută din aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26 la sută.

Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an), cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.

Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii. La aceste vaccinuri s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.