Sănătatea alimentară, pusă pe butuci de samsari hulpavi

1
62

Mii de kilograme de alimente de origine animală sunt revândute săptămânal de comercianţi în pieţele craiovene. Acoperiţi de acte, nimeni nu se întreabă de unde îşi procură atât de multă cantitate spre revânzare. Că prima mână oricum nu sunt. Direct de la producătorul neaoş şi, mai rar, din târgurile săptămânale unde îi întâlnesc de fermieri, samsarii de brânzeturi, şi nu numai, trag după ei fixarea abuzivă a preţurilor şi punerea în pericol a sănătăţii populaţiei. În cazuri de intoxicaţie alimentară este aproape imposibil să se ajungă la adevăratul producător.

 

Zeci de acte normative au reglementat şi reglementează atestatul de producător-obligatoriu pentru comercializarea în pieţe agroalimentare. Ordinul nr. 1846/2408/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol arată că atestatul conţine o rubrică care prevede numărul sau efectivul de animale. Nu pune nimeni la îndoială că toţi acei comercianţi din pieţele craiovene nu ar dispune de ultimele acte cerute de autorităţi, atunci când îşi aşează pe cântar produsele de origine animală vândute consumatorilor. Numai că, diferenţa în cantitatea prezumată a fi produsă în baza celor declarate pe propria răspundere şi tonele de produse preparate din lapte (brânza) aflate lângă comercianţi este evidentă. Desigur, inspectorii sanitar-veterinari încă nu au luat în calcul să facă astfel de raţionamente. Va ieşi la iveală o practică cu pericole nebănuite.

Absurdul e la el acasă

Cauza disproporţiei dintre cantităţile scoase la vânzare şi cele declarate în atestatul de producător pare să fie generată de un vid legislativ. Concret, nimeni şi nimic nu reglementează ca vânzarea de produse de origine animală să fie fiscalizată direct la sursă, adică la fermier. Acesta ar trebui să deţină un chitanţier, în cuprinsul căruia să fie precizate şi cantitatea vândută şi preţul obţinut de la primul cumpărător en gros. În felul acesta, fermierul ar fi stimulat să producă mai mult, să obţină un preţ echitabil, iar primăria pe raza căruia activează să-l stimuleze cu diverse bonificaţii sau scutiri de taxele şi impozite locale spre a se dezvolta. Până atunci însă, ţăranul nostru vinde brânza cu 7,00 lei/kg direct samsarilor. Aceştia o revând cu preţuri între 14-16 lei/kg înCraiova. Exact ca în cazul pepenilor verzi de Dăbuleni. De aici au plecat cu 0,20 lei/kg către revânzători şi s-au revândut cu 1,5 lei/kg. Absurdul e la el acasă. Adaosul samsarilor este imens comparativ cu preţul obţinut de producător. Pe cine protejează autorităţile, nici nu mai are sens să te întrebi! Chiar dacă o fac omisiv.

Ar fi puţin până la o tragedie

Că totul pare să fie doar o problemă de comerţ, n-ar fi o mare problemă pe capul autorităţilor. Cum, încă de pe vremuri romane “banii nu au miros” s-ar putea ca mămăliga să explodeze într-o zi nu prea îndepărtată. Pentru un simplu motiv de bun-simţ. Sănătatea publică! Cine o garantează în tot acest circuit clandestin al laptelui, brânzeturilor, ouălor etc? În prezent, nimeni. Craiovenii cumpără, spre exemplu lactate şi produse lactate, în totală necunoştinţă de cauză. Nu ştim de unde este brânza, cine a preparat-o, dacă a călcat vreun medic veterinar bătătura acelui fermier, cu ce este fermentată. Nu sunt vorbe de prisos, mai ales când afli că avem deja cazuri de persoane care au luat calea spitalelor după ce au consumat preparate din lapte fermentat cu te miri ce. Cei drept, cel care vinde produsele lactate admitem că ar avea actele cerute de lege. Dar, chiar nu se acceptă de autorităţi, că revânzătorii au deja stabilite traseele rurale către producătorii ce evită să mai intre în pieţele comunale şi astfel să-şi oficializeze activitatea!? De ce să mai plătească şi taxa de târg şi să piardă ore întregi pe acolo! Mult şi ieftin, direct de la sursă, cum îi place oricărui speculant.

Prinde orbul, scoate-i ochii!

Reglementările în vigoare prevăd sancţiunii pentru producătorii care nu ţin cont de regulile privind atestatul de producător şi carnetul de comercializare. Astfel, sunt prevăzute amenzi de până la 22.500 de lei pentru producătorii care nu deţin atestat de producător şi carnet de comercializare. Reamintim că, de la 1 mai 2015, producătorii agricoli, persoane fizice, trebuie să deţină acest atestat, care a înlocuit certificatul de producător. “Dacă producătorii vând, în baza carnetului de comercializare, alte produse decât cele din producţia proprie, atunci fapta constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 la 15.000”, prevede Legea nr. 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Mai clar este art. 7 alineat 2 al aceleaşi legi: “Se interzice vânzarea produselor cumpărate de la terţe persoane în baza carnetului de comercializare”. Nimic, însă, în textul legii sus-menţionate despre ce sancţiuni ar fi pasibili cei care practică revânzarea. Liber la eludarea spiritului legii. Ne rămâne doar să ne rugăm Celui de Sus să ne ia în aria de protecţie sau să-i înălţăm rugăciuni spre destuparea minţilor celor care sunt plătiţi să facă nişte conexiuni neuronale banale. Controalele tematice şi cele inopinate se pare că nu au nici o finalitate spre normalizarea comerţului de produse lactate în pieţele craiovene. Şi asta pentru că, de mulţi ani încoace aceleaşi figure stau de partea opusă a cântarului, timp regulamentar de lucru 8-10 ore zilnic, în timp ce alţi membrii ai familiei cutreieră comunele pentru a umple recipientele, direct de la producători.

1 COMENTARIU

  1. Absolut corect ceea ce ati aratat. Sunt foarte multe cazuri cind producatori primari de produse lactate , in special telemea , vind fara diocumente produsele , si nu putine , unor samsari , care apoi in piete ni le afiseaza sub brenduri ” de SIBIU . Totusi sa stiti ca mai periculos este cind aceasta marfa intra in magazine . Magazinele au o factura de intrare pe o cantitate mica pentru justificare , si vind cantitati mari din produse achizitionate fara documente din circuite comerciale aratyate mai sus , unde li se pierde ” trasabilitatea “. Sau smecherit si producatorii primari ( denumirea din legislatie ) si samsarii ambaleaza marfa in ambalaje de fabrica . Spun ca este mai periculos , pentru ca in piete il vezi pe vinzatori si mai ai sansa sa cumpanesti , dar in magazine , care functioneaza sub alte norme , sau ar trebuii , o iei de buna . personal ma lupt de cel putin patru ani cu ce ce ar trebuii sa ne confere prin aplicarea propriei legislatii ( ordinul 111/2008 si 57/2010 ) o siguranta a ceea ce cumparam ( DSVSA si ANSVSA ), dar interesele , in special cele de natura financiara , primeaza in fata asigurarii unei sanatati publice .Un popor poate fi distrus printre altele si printr-o alimentatie precara sau neverificata . Ne mai ramine sa speram ca alte institutii sesizate despre neregulile di domeniul comertului cu produse de origine animala sa-si faca datoria , daca nu cumva si ele actioneaza la ordin . Cit despre personalul sanitar veterinar , suspicionat tare mult de coruptie , comertul actual cu produse de origine animala cit si non-animala s-a dovedit ca este ” o palarie mult prea mare “.

Comments are closed.