Între ce saporovăim noi şi ce recomandă Angela Merkel!

0
47

N-am înţeles mare lucru din referirea succintă şi deloc clară a premierului Victor Ponta la „criza imigranţilor”, în afara faptului că „problema refugiaţilor”, care vor veni în România, va fi discutată în CSAT. UE se află într-un moment tensionat, fără precedent, al existenţei sale şi presiunea imigranţilor a devenit teribilă. De parcă ar fi gestionată din afară. Tot ce putea spune premierul Victor Ponta, dincolo de convocarea CSAT, este că Bucureştiul îşi va coordona toate măsurile cu partenerii europeni. Mai ales că Angela Merkel a avertizat Europa că Schengen este ameninţat de criza imigranţilor. Este adevărat că primii-miniştri din grupul Visegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia) reuniţi la Praga, într-un „summit extraordinar” au respins cotele de imigranţi stabilite de UE. Mai mult premierul slovac, Roberto Figo, şi-a reiterat, luni, poziţia declarând că ţara sa nu va fi de acord niciodată cu „asemenea cote”. Spre surpriza multora, Segolene Royal, ministrul socialist francez pentru ecologie, a evocat ieri dimineaţă faptul că „Schengen nu este un tabu”, o declaraţie considerată insolită în familia ei politică. Prima economie a zonei euro, Germania, a devenit şi cea mai jinduită destinaţie europeană pentru imigranţi, aflându-se în prima linie a crizei. Anul acesta se aşteaptă la 800.000 cereri de azil (de 4 ori mai numeroase ca anul trecut), numai luni şi marţi înregistrându-se 200.000 cereri în Bavaria, sud-vestul Germaniei. Aceste cereri de azil pot schimba fizionomia pieţei de muncă. La Viena, luni, un aflux de imigranţi, veniţi cu trenul, de la Budapesta, de unde fuseseră izgoniţi, purtau brasarde pe care se putea citi „mama Merkel”. Şi puhoiul curge. Deşi, am putea asista la o schimbare de dinamică în Orientul Mijlociu, după cum anunţă un site israelian ynet citat de B92. Marţi 1 septembrie a.c. Italia a anunţat salvarea a 220 imigranţi, masaţi în două bărci pneumatice, în largul coastelor libiene. Ironia sorţii, Italia care a făcut remarcabile eforturi în operaţiunile de salvare a naufragiaţilor din Marea Mediterană, s-a văzut… condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru „condiţiile degradante” în care au fost plasaţi, în insula Lampedusa, imigranţii tunisieni în primăvara lui 2011. Recunoscându-se caracterul excepţional al cizei umanitare cu care a fost confruntată Italia -, peste 55.300 persoane au debarcat în insula Lampedusa – Curtea de la Strasbourg a reţinut „tratamentul degradant”, prin faptul că toaletele şi duşurile nu aveau uşi, dormitoarele erau supraaglomerate, apa se distribuia limitat şi era interzis contactul cu exteriorul. Justiţia europeană a estimat că practica expulzărilor colective violează Conveţia Europeană a Drepturilor Omului. Italia va plăti fiecăruia dintre cei 3 resortisanţi tunisieni, câte 10.000 euro despăgubiri morale şi 9344,51 euro cheltuieli de judecată. Decizia judecătorilor este apelabilă la Marea Cameră a CEDO. Fiecare zi a devenit un coşmar, pentru ţările care constituie ţintă ale imigranţilor, aceştia lăsându-se cu greutate legitimaţi şi luaţi în evidenţă. Într-un asemenea context, tergiversarea acceptării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a devenit realmente ilogică contrastând cu destule alte bune intenţii, de natura evidenţei.