Tudor Gheorghe: 70 de ani ciopliţi în marmură şi piatră

0
437

„Nici nu îmi vine să cred că am atâţia ani!”, a afirmat, sâmbătă, la deschiderea Simpozionului Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene”, maestrul Tudor Gheorghe, invitat special la acest eveniment care îi este dedicat la împlinirea vârstei de 70 de ani. Întâlnirea cu cei 12 artişti care vor ciopli piatra, marmura şi lemnul, timp de o lună, inspiraţi fiind de creaţia şi personalitatea domniei sale, a fost una sub semnul emoţiei, Tudor Gheorghe mărturisind că se simte onorat. „Am avut multe surprize în viaţa mea. Dar una de asemenea amploare, nu. Sunt lucrări care o să dăinuie, o să rămână în oraşul nostru… Este chiar onorant, este extraordinar!”, a declarat maestrul, întâmpinat de primarul Lia Olguţa Vasilescu cu un frumos buchet de flori albe. Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene” este organizat de Casa de Cultură „Traian Demetrescu” şi Primăria municipiului Craiova, sub egida Asociaţiei „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021”, şi se desfăşoară în aer liber, la Centrul Multifuncţional. Artişti din România, Germania şi Macedonia vor lucra aici pe toată perioada lunii august, creaţiile lor urmând să fie amplasate, apoi, în Craiova, pe Calea Bucureşti.

După ce, anul trecut, a propus ca sursă de inspiraţie creaţia şi personalitatea lui Marin Sorescu, anul acesta, la cea de-a III-a ediţie, Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene” este dedicat maestrului Tudor Gheorghe, care, chiar pe 1 august, odată cu deschiderea oficială a evenimentului, a sărbătorit împlinirea vârstei de 70 de ani. 11 artişti vor ciopli blocurile de piatră de Vratsa şi marmură de Ruşchiţa, iar altul, lemnul, toţi fiind selectaţi în urma prezentării schiţelor lucrărilor pe care şi-au propus să le realizeze.

        • Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei: „Noi sperăm ca această Tabără de sculptură să fie realmente un succes. Şi, mai mult decât orice, sperăm ca operele să-i placă în final maestrului Tudor Gheorghe”.
        • Maestrul Tudor Gheorghe: „Am avut multe surprize în viaţa mea. Dar una de asemenea amploare, nu. Sunt lucrări care o să dăinuie, o să rămână în oraşul nostru… Este chiar onorant, este extraordinar!”.

Trei artişti din Germania, unul din Macedonia, iar restul din România

„Anul acesta am selectat sculptorii în urma proiectelor pe care ei le-au depus. Până acum alegeam câţiva artişti, le puneam la dispoziţie piatra sau marmura şi ei decideau apoi ce vor face. Din 25 de proiecte participante am selectat 10. În mod normal, ar fi trebuit să alegem 8, dar lucrările au fost realmente de excepţie”, a precizat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.

      • Cosmin Dragoste, managerul Casei de Cultură „Traian Demetrescu”: «În viitor, Tabăra de sculptură se deschide către noi experienţe creatoare. Din 2016 sperăm să avem cât mai multe inovaţii şi cât mai mult curaj din partea celor care propun proiecte. (…) Ne bucurăm că artiştii răspund apelului nostru, că oraşul Craiova este vizibil. Şi spun asta nu numai în perspectiva candidatorii la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci iată că am devenit cu adevărat un pol de atractivitate pentru sculptori şi pentru artişti, în general».

Michael şi Anna Rofka (Germania), Tibor Farkas (Germania), Andrej Mitevski (Macedonia), Vlad Dan Perianu (Bucureşti), Ana Maria Negară şi Alin Neacşu (Iaşi), Gabriel Sitaru (Câmpina) şi craiovenii Lucian Irimescu, Virgil Pumnea şi Laurenţiu Dimoiu sunt artiştii care vor transpune în piatră sau în marmură ideile artistice inspirate de muzica lui Tudor Gheorghe, iar un alt artist craiovean, Gabriel Rizea, va sculpta în lemn un ansamblu de opere, sugerat de „Anotimpurile” cunoscutului rapsod craiovean.

Să dea Dumnezeu să fie inspiraţi şi să aibă putere de muncă!”

Primit de artişti cu emoţie, iar de edil cu un mare buchet de flori albe, maestrul Tudor Gheorghe s-a declarat onorat de acest gest şi bucuros că el se materializează la Craiova, chiar de ziua domniei sale. „Am avut marea bucurie în viaţă să cunosc câţiva mari artişti, mari sculptori şi ştiu ce înseamnă lucrul în piatră sau în lemn. După ce stai un timp cu Marcel Guguianu, după ce îl cunoşti pe Vlad sau pe Gicu Apostu ai un sentiment ciudat când te întâlneşti cu altă generaţie, cu alţi tineri artişti. Abia aştept să văd ce a putut să îi inspire din muzica mea, din creaţiile mele. E extraordinar faptul că ei şi-au găsit în cântecele mele, în poemele pe care le spun rezonanţe artistice şi că pot să le ilustreze într-un fel… Libertatea lor este absolută. E un gest creator şi el nu poate fi nici o clipă pus sub semnul cenzurii. Să dea Dumnezeu să fie inspiraţi şi să aibă putere de muncă, pentru că nu este deloc uşor ca dintr-un asemenea bloc să faci un lucru delicat”, a declarat Tudor Gheorghe.

„De pictat mi-au mai pictat chipul, dar de cioplit…”

Maestrul a recunoscut că, de-a lungul timpului, au mai fost artişti pe care i-a inspirat, însă nici unul nu i-a dedicat o lucrare de asemenea dimensiuni. „De pictat mi-au mai pictat chipul, dar de cioplit… Am câteva sculpturi făcute de amatori, cu dragoste, fără doar şi poate. Ba vreo două chiar de profesionişti – una în bronz, realizată de un sculptor din Moldova, alta de un prieten din America. Dar de asemenea dimensiuni… nu!”, a mărturisit Tudor Gheorghe. Curios cum va decurge lucrul, acesta le-a promis artiştilor că îi va vizita pe parcursul desfăşurării Taberei de sculptură.

Sculptorul bucureştean Vlad Dan Perianu, inspirat de melodia „Au înnebunit salcâmii”

Profitând de prezenţa maestrului, fiecare dintre sculptori şi-a expus ideea de la care va porni în realizarea lucrării. Alin Neacşu, spre exemplu, inspirat de muzica oltenească, a imaginat prinse într-o horă „cele patru anotimpuri sau cele patru regiuni istorice româneşti”. Pe de altă parte, bucureşteanul Vlad Dan Perianu i-a dezvăluit lui Tudor Gheorghe: «M-a inspirat foarte mult melodia dvs. „Au înnebunit salcâmii”, pe care o mai fredonez şi prin casă, câteodată… Şi, în general, toată creaţia dvs. Mai ales că am avut onoarea să vă cunosc la Pucioasa acum 25 de ani, când eram încă în facultate. De atunci vă urmăresc…». Sculptura acestuia – o statuie reprezentându-l pe maestru – este una dintre preferatele organizatorilor, primarul Lia Olguţa Vasilescu propunând ca ea să fie amplasată chiar la intrarea în municipiul Craiova.

Şi Ana Maria Negară a mărturisit că şi-a găsit inspiraţia la unul din concertele artistului, transpunând-o în Tabăra de la Craiova într-un labirint încrustat pe o prismă dreptunghiulară. „A fi artist înseamnă a-ţi alege o cale. Mai mult, întreaga noastră viaţă este un labirint, iar de ce mai multe ori rătăcim prin el”, a explicat aceasta. De asemenea, versurile „Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară / Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară” sunt punct de pornire pentru tânărul sculptor craiovean Laurenţiu Dimoiu în realizarea lucrării intitulate „Visul lunii”. O sculptură interesantă propune şi Lucian Irimescu, de asemenea craiovean, pe fiecare dintre cele patru faţete ale acesteia existând 16 gravuri cu elemente simbolice din creaţia lui Tudor Gheorghe.

Lucrările vor fi amplasate pe Calea Bucureşti

Odată finalizate, cele zece sculpturi în marmură şi piatră vor fi expuse, pentru cel puţin o lună, pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, pentru a putea fi admirate de craioveni, apoi îşi vor găsi locul pe cel mai mare bulevard al oraşului. „Le vom amplasa pe Calea Bucureşti, care se reabilitează – până la sfârşitul acestui an o să avem un bulevard nou-nouţ. Este principala arteră a Craiovei, cea mai vizitată, pentru că tranzitează oraşul dintr-un capăt în altul, dinspre Bucureşti către Timişoara. Vor fi aşezate în scuaruri, ca să aibă vizibilitate maximă”, a precizat primarul Lia Olguţa Vasilescu.