Educaţie în stil european, la Mârşani

0
341

Când vorbim despre comuna Mârşani, cel mai adesea ne referim la localitatea doljeană cu preocupări predominant agricole, cu producţie considerabilă de cartofi, care face din majoritatea localnicilor precupeţi de sezon în pieţele craiovene sau pe marginea drumurilor din judeţ. Dincolo de acest aspect, al agriculturii ca motor de susţinere a traiului, viaţa socială a comunităţii de aici mai are însă şi alte aspecte. Unele chiar inedite şi demne de luat în seamă. Plecaţi acum în vacanţă, o parte din elevii care au urmat cursurile gimnaziale la Şcoala cu clasele V-VIII în comună au avut şansa de a vizita ţări ale Uniunii Europene prin programe şcolare de schimb de experienţă, desfăşurate în ultimii cinci ani. Cooperarea între şcoli a presupus şi ca elevi din Finlanda, Polonia, Turcia, Italia, Anglia sau Malta să vină în România, comuna Mârşani, judeţul Dolj. Proiectele lingvistice care să stimuleze învăţarea limbilor străine în rândul adolescenţilor au alternat cu programele de dialog intercultural. Vizitele în străinătate şi cunoaşterea altor mentalităţi au deschis orizonturile aspiraţionale ale elevilor doljeni, stimulaţi să înveţe mai mult şi să ajungă la liceele la care îşi doresc.

Primarul de la Mârşani, Constantin Ghencioiu: “Cele două unităţi de învăţământ din Mârşani au fost comasate. Elevii învaţă acum la Şcoala nr. 2 din localitate, dată în folosinţă după ce a fost reabilitată prin Banca Mondială cu cofinanţare de la Consiliul Local. Programul şcolar se desfăşoară în condiţii bune acum, trebuie să ne ocupăm în permanenţă de întreţinerea unităţii”

Aproximativ 600 de şcolari şi preşcolari sunt înscrişi la unităţile de învăţământ din Mârşani. În timp ce grădiniţele funcţionează în clădiri separate, cele două şcoli din comună s-au comasat, astfel că acum elevii claselor I – a VIII-a învaţă la Şcoala nr. 2 din localitate. În rândul acestora din urmă, dar şi al celor ce au ieşit în vară de pe băncile şcolii gimnaziale pentru a merge la liceu se află şi tineri care au avut şansa de a intra în schimburile de experienţă finanţate de Uniunea Europeană.

„Deşi acum suntem în vacanţă, înainte de finalizarea anului şcolar au fost multe lucruri de făcut. Dincolo de programa şcolară şi pregătirea Evaluării naţionale, am avut mai multe programe cu finanţare europeană. De altfel, acestea sunt implementate de mai bine de cinci ani. La ambele şcoli s-au desfăşurat patru proiecte. Este vorba de schimburi de elevi de aici cu cei de la şcoli din Uniunea Europeană, din ţări precum Finlanda, Polonia, Turcia, Italia, Anglia, Malta. Aşa se face că 54 de elevi şi 24 de profesori de la noi au participat la aceste schimburi de experienţă”, a explicat Ion Doru Savu, profesor de Limba franceză şi director al Şcolii cu clasele a V-a – a VIII-a Mârşani din anul 2006.

Proiectele au încurajat exerciţiul lingvistic şi dialogul intercultural

Deschişi la ideea socializării cu tineri din alte ţări, elevii din Mârşani nu numai că şi-au exersat competenţele lingvistice în materie de Engleză şi Franceză, dar au luat parte şi la o adevărată paradă a culturilor din ţările implicate în proiect, în care „a defilat” prin intermediul lor şi tradiţia oltenească.

„Proiectele de acest fel se adresează în egală măsură profesorilor şi elevilor, dar noi am dorit să participe în special elevi. În mod fericit, copiii au primit foarte bine ideea, s-au arătat interesaţi şi s-au implicat în diversele activităţi desfăşurate. De fapt, este vorba de o cooperare între şcoli, în cadrul căreia se promovează dialogul intercultural, dincolo de faptul că s-au implementat şi proiecte lingvistice prin derularea cărora am urmărit stimularea învăţării limbilor străine, atât de necesare astăzi”, a mai spus Ion Doru Savu.

Tinerii din Italia şi Turcia, la Mârşani

La rândul lor, şcolile din străinătate din ţări ca Italia sau Turcia şi-au trimis echipaje de profesori şi elevi în România. Aşa se face că rutina localităţii a fost întreruptă preţ de câteva zile de prezenţa inedită a acestora la Mârşani. Veniţi din ţări total diferite ca mentalitate şi cultură, elevii au legat prietenii cu omologii români, au cunoscut nu doar programul şcolar din instituţiile româneşti, ci şi viaţa într-o aşezare oltenească, care i-a primit cu ospitalitatea-i recunoscută, descoperindu-i cutumele sale, legile nescrise, dar impregnate în codul de înţelegere al tuturor.

„Nu numai că şcolari şi profesori de aici au plecat în străinătate. Evident că au şi de acolo au venit grupuri de elevi la noi, fiind  găzduiţi de localnici. Părinţii elevilor noştri s-au implicat foarte mult la acest capitol şi s-au arătat dispuşi să-i găzduiască pe elevii veniţi din străinătate. Ne-a bucurat foarte mult faptul că, din fericire, am avut sprijin din partea comunităţii şi a Primăriei”, a spus mulţumit directorul.

Ion Doru Savu

Elevii de la Mârşani s-au orientat către licee bune

Proiecte de acest fel care au în prim-plan schimbul lingvistic şi intercultural între elevi, desfăşurate în unităţi de învăţământ din mediul rural trec uneori neobservate. Ce-i drept, nu sunt multe localităţile care susţin astfel de programe prin implicarea tuturor, de la autorităţi locale până la familiile elevilor. La Mârşani însă s-a înţeles aportul învăţăturilor deprinse în stil european, prin interactivitate şi interculturalitate, la conturarea aspiraţiilor profesionale ale elevilor. Majoritatea elevilor de aici termină clasa a VIII-a cu o idee formată despre ceea ce vor să facă în viitor, ţintind licee de renume din Craiova unde să-şi continue studiile.

«Au fost rezultate foarte bune la Evaluarea naţională. Cinci elevi din 57, câţi au fost prezenţi, au luat note sub 5, restul se pot lăuda cu note destul de mari. Majoritatea s-au îndreptat către licee din Craiova, printre care se numără Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Colegiul Naţional „Elena Cuza”, Liceul Teoretic „Henri Coandă”», potrivit conducerii şcolii.

Atraşi de uniforma militară, doi elevi au mers la Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” de la Alba Iulia. Cei care vor să rămână mai aproape de casă au fost îndrumaţi către liceul din Şcoala de Arte şi Meserii Daneţi. Acolo posibilităţile ca elevul să renunţe la studii – fie din cauze financiare, fie din motive care ţin de mediul familial – sunt mai reduse. „În cel mai rău caz i-am îndreptat către şcoala din Daneţi, dacă nu vor să plece mai departe de casă, acolo li se decontează drumul, primesc şi bursă de elev. Le este mai uşor să urmeze cursurile, sunt mai aproape de casă, îşi mai ajută familia. Important e ca această alternativă s fie preferată abandonului şcolar”, a completat primarul de la Mârşani, Constantin Ghencioiu.

LAVINIA ILINA şi ALINA DRĂGHICI