Grădina botanică se … sălbăticeşte!

1
193

Grădina botanică din Craiova s-a dorit, dintru început, la iniţiativa şi îndrumarea prof. univ. dr. Alexandru Buia, o replică la cele din Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti. Organizată pe sectoare, asemănătoare din grădinile botanice enumerate sau chiar din străinătate, avea sectoare de plante de câmp cultivate, de floricultură, de pomicultură, de ampelografie. În prezent, Grădina botanică … se sălbăticeşte. Vegetaţia luxuriantă alimentează, mai degrabă, gândul scăpării de sub orice tutelă ştiinţifică. Luciul de apă este acoperit de nuferi sălbatici, iar aleile sunt distruse. Şi chiar dacă este greu de înţeles cum s-a ajuns la actuala înfăţişare , nu poate fi decuplată de la orice vinovăţie şi Facultatea de Agricultură şi Horticultură, ambele tot mai anemice şi mai lipsite de pretinsa anvergură academică. 

Grădina Botanică din Craiova ar trebui să fie o lume a plantelor în miniatură. În 1952, când a conceput-o, marele botanist, prof. univ. dr. Alexandru Buia a proiectat-o ca pe o adevărată hartă în aer liber cu ajutorul căreia studenţii de la Institutul Agronomic (aşa se numea pe atunci) să cunoască toată vegetaţia globului. Cele 17 hectare de teren au fost amenajate atunci, în scop didactic, dar şi cu mult bun gust, recunosc şi astăzi specialiştii, după modelul celor din Cluj, Iaşi şi Bucureşti. În mijloc se află o frumoasă salbă de lacuri, legate între ele prin podeţe. Cele trei luciuri de apă sunt încărcate acum cu nuferi sălbatici şi, pentru că nu le-a mai deranjat nimeni, au devenit raiul broaştelor. În stânga şi dreapta lor, areale distincte de vegetaţie, care să îi conducă pe vizitatori într-un atlas al lumii vii.

România plantelor

Neavând cunoştinţe în domeniu şi nefiind ghidaţi de plăcuţe indicative, puţini dintre cei care calcă pragul acestei grădini ştiu, spre exemplu, că, în partea dreaptă, în preajma blocurilor, se găsesc pe teritoriul pur românesc, aici fiind sectorul dedicat reliefului şi faunei României. „Toţi ce vedeţi în partea dreaptă a grădinii este sectorul floricol al României. Toate ridicăturile acelea de pământ reprezintă munţii noştri. Ei încep de la altitudine mai mare şi cobor către vest, spre câmpia Olteniei. Şi fauna este adecvată, bineînţeles”, ne ghidează însă administratorul grădinii, Ion Stan, în marea de verdeaţă care se întinde în faţă.

Continentele sunt năpădite de buruieni

De cealaltă parte, spre teritoriul serelor, ne plimbăm prin sectorul destinat vegetaţiei de pe glob. Aici ar trebui să găsim zeci de plante de pe toate continentele, unele dintre ele specii rare şi foarte rare. La o simplă plimbare, fără ghid, nu reuşeşti să te orientezi deloc. Cele câteva ronduri– dintre cele care sunt îngrijite – şi-au pierdut plăcuţele pe care ar fi trebuit să citim noţiuni şi date despre plăntuţele firave. Şi, ca totul să fie şi mai trist, îngrijitorii s-au plictisit într-o zi şi s-au oprit cu munca la jumătate, lăsându-le pe cele mai multe dintre ele să le năpădească buruienile. „La noi în grădină se găsesc foarte multe plante pe cale de dispariţie, chiar şi plante rare”, ne asigură însă administratorul. Rarităţile, recunoaşte apoi, sunt crescute la sere şi nu prea le vizitează nimeni.

Serele, ţinute departe de ochii vizitatorilor

Orhideele sau papucul-doamnei, plantele tropicale şi subtropicale cresc, într-adevăr, în şirul de sere pe care le zăreşti într-o latură a grădinii botanice. Vizitatorii nu au însă cum să admire ghivecele de plante şi flori sau arborii înalţi care umplu cu ramurile încăperea şi ameninţă să spargă tavanul din sticlă. Poate vă întrebaţi de ce. Ei bine, din simplu motiv că toate aceste lucruri frumoase, poate printre puţinele care sunt bine îngrijite, nu se pot vizita de către oricine şi oricând doreşte. Dacă Grădina botanică are un program de vizitare, la sere nu se intră decât în grup. „Dacă se constituie în grup, atunci nu este nici o problemă, noi deschidem cu mare plăcere şi serele pentru vizitare”.

Schimburi de seminţe cu grădini din lume

„Suntem a patra grădină din ţară, după cele din Cluj, Bucureşti şi Iaşi”, spune însă cu mândrie administratorul, care veghează grădina din biroul său amenajat în fosta casă Otetelişeanu. Punând pe birou o broşură, ne spune:. „Noi facem schimburi de seminţe cu 486 de grădini botanice din lume, chiar din Australia, Africa, America. Anual se editează un catalog de seminţe pe care noi îl expediem la celelalte grădini botanice. Am ajuns la ediţia 54 şi, în ea, se regăsesc toate speciile colectate de noi. Chiar acum o lună de zile am expediat ultimele seminţe la 60 de grădini botanice din toată lumea”. Întrebându-l care e cea mai căutată plantă a grădinii noastre, o „perlă a coroanei” cum s-ar spune, administratorului nu-i vine în minte nici un nume. Şi curiozitatea noastră păleşte iar.

Plantele cresc în voie …

Cifrele oficiale spun că, în Grădina Botanică din Craiova, se află 6.000 de taxoni, iar la sere alţi 2.000, de pe toate continentele globului. „Unele dintre specii au reuşit să se adapteze condiţiilor noastre de mediu, altele – nu, iar altele s-au adaptat cu anumite mutaţii şi particularităţi”. Plantele cresc în voie şi, pentru că nu sunt identificate adecvat, doar specialiştii le pot cunoaşte numele şi le pot aprecia valoarea. De altfel, grădina are un pronunţat scop didactic. Încă de la înfiinţare, se află în subordinea Universităţii din Craiova, fiind folosită ca bază didactică pentru studenţii de la Facultăţile de Agronomie şi Horticultură, acum reunite.

Colecţiile de altădată s-au pierdut pe drum

Ajungând aici, implicit, se atinge şi o problemă de fond: practica studenţilor. Faţă de altădată, experienţele care sunt amplasate şi pot fi văzute cu ochiul liber sunt puţine la număr. Specialiştii cu state vechi spun că nu se mai zăreşte colecţia ampelografică şi nici alte colecţiile cu care se mândrea odinioară această grădină. Un rozarium superb este regretat şi acum, deşi este vizibilă o mini-plantaţie de pomi fructiferi, frapantă prin sistemele de tăiere. Oricum, studenţii ajung tot mai rar în Grădina botanică. Şi pentru practica obligatorie, ca să nu mai vorbim de eventuala lor participare voluntară la întreţinerea acestei baze didactice, aşa cum au făcut-o generaţii de predecesori ai lor. „Eu vin în grădina botanică cu 500 de studenţi, dar ar putea să fie şi mai mulţi”, recunoaşte conf. univ. dr. Mariana Niculescu de la Facultatea de Agronomie.

Şirul reproşurilor ar putea fi mult mai mare

Conf. univ. dr. Mariana Niculescu pune şi ea câteva accente, dar nu identice ca apăsare. Şi iată ce ne spune: „Cred că s-ar putea face mult mai mult, însă nu avem sprijin financiar. Ar trebui mai bine manageriată, avem un spaţiu deosebit, o suprafaţă foarte mare, 17 hectare. Aceeaşi suprafaţă au şi celelalte grădini, cea de la Cluj e puţin mai mare, dar cea de la Iaşi e ca şi grădina noastră. Ea a fost foarte bine concepută, însă nu e îngrijită. Eu cred că se pot accesa fonduri europene, se pot face proiecte de cercetare pentru ridicarea acestei grădini botanice pentru că este păcat să se degradeze”, susţine cadrul didactic care, şcolit fiind în mijlocul grădinii botanice de la Cluj, mărturiseşte că şi-ar dori aceleaşi condiţii didactice şi pentru studenţii ei.

***

La împlinirea vârstei de 61 de ani, Grădina Botanică din Craiova încă există. Ceea ce nu e puţin lucru dacă avem în vedere tot ceea ce s-a întâmplat cu revendicările îndreptăţite şi neîndreptăţite de terenuri, în municipiul Craiova. Ca oază verde, ea îşi are rostul său într-un municipiu cu populaţia Craiovei. Ca bază didactică pentru practica studenţilor, lucrurile nu sunt deloc în regulă. Şi atestă acest lucru atât absenţa oricărei sistematizări, avută în vedere de marele prof. univ. dr. Alexandru Buia, cât şi restul detaliilor. Aleile sunt devastate şi a vorbi de reabilitarea lor, una costisitoare,. Cum însuşi decanul Facultăţii de Agronomie, Marin Soare, nu şi-a ascuns insuficienta documentare, ne dăm seama că lucrurile rămân complicate. Asta ca să folosim un eufenism.

1 COMENTARIU

  1. In dreptul placilor din pavaj ridicate se afla o cruce. Acolo si-a pierdut viata un copil care se plimba cu bicicleta. Poate cineva din acest oras se gandeste sa dea o mana de ajutor acestei Gradini botanice care pe langa faptul ca se salbaticeste, devine chiar un loc periculos.

Comments are closed.