Foştii colegi şi fanii l-au comemorat pe “Tunarul Băniei”
O delegaţie din partea clubului Universitatea Craiova a fost prezentă ieri la prânz la cimitirul Ungureni, la mormântul lui Ion Oblemenco, pentru a depune coroane de flori, a aprinde lumânări şi a asista la slujba de pomenire ţinută cu prilejul comemorării a 19 ani de la dispariţia “Tunarului”. Au fost prezenţi colegi de generaţie ai lui Ion Oblemenco precum Constantin Bâtlan şi Victor Niculescu, cât şi Costică Donose, Nicolae Negrilă şi Gheorghiţă Geolgău, componenţi ai Craiovei Maxima, alături de Ion Împuşcătoiu, “team-manager” neoficial al gloriilor Ştiinţei. Totodată, nu au lipsit nici suporterii din Fan-Clubul Blue Lions, care au afişat un banner pe care scria “În memoria şi onoarea lui Ion Oblemenco – Nemuritor”.
“A fost un om şi un fotbalist de excepţie. Am amintiri foarte frumoase cu Nelu. Ca profesionist, era la nivelul marilor jucători din această perioadă. Se pregătea suplimentar pentru a exersa celebrul său şut necruţător, cu care a marcat atâtea goluri frumoase. Ca fotbalist şi ca şi conducător a arătat că a fost la cel mai înalt nivel. Îmi pare rău că timpul nu a avut răbdare cu el să demonstreze şi ce bun antrenor era” a spus Victor Niculescu “Fonfo”, coechipier al lui Oblemenco în perioada Campioanei Unei Mari Iubiri.
Cvadruplu golgheter al Universităţii
Tunarul din Bănie a fost cel mai prolific marcator al Universității. A câștigat de patru ori titlul de golgheter al României, în sezoanele 1966-1967, 1969-1970, 1971-1972, 1972-1973. A marcat 170 de goluri în cele 272 de partide disputate în campionat pentru Știința, la care se adaugă 4 reușite în 9 meciuri europene. A contribuit decisiv la câștigarea Campionatului României în 1973-1974 și a Cupei României în 1976-1977. Deşi a fost cvadruplu golgheter al României, nu a fost selecţionat niciodată în echipa naţională.
Ca antrenor, a câștigat cu Universitatea campionatul în 1980 (secund al lui Valentin Stănescu), eventul campionat-cupă în 1981 (ca principal), iar în 1982 duce Știința, în premieră pentru echipele de club din România, în sferturile Cupei Campionilor Europeni. Pe 1 septembrie, din cauza unui infarct, Ion Oblemenco înceta din viaţă în Maroc,la doar 51 de ani, în timpul unui meci al echipei pe care o antrena, Hassania Agadâr. Stadionul “Central” a primit numele lui Ion Oblemenco după ce acesta s-a stins, iar lângă arena care s-a demolat recent tronează o statuie a “Tunarului”, operă realizată în 1976 de sculptorul Anton Barbu Panaghia.