O sută de e-mailuri ale lui Hillary Clinton din perioada în care era secretar de stat al SUA, dintre cele peste 4.000 date publicităţii luni seara, au fost reclasificate retroactiv, deoarece conţineau informaţii considerate sensibile, potrivit diplomaţiei americane. În această polemică, ce afectează campania pentru prezidenţialele din 2016 ale lui Hillary Clinton, Departamentul de Stat a publicat luni seara pe site-ul său de internet un nou set de e-mailuri (mai exact 4.368, sau aproximativ 7.000 de pagini) trimise, primite sau transmise de la o adresă şi un server privat, din perioada în care candidata democrată la Casa Albă se afla conducerea diplomaţiei SUA (2009-2013). Departamentul de Stat trebuia din primăvară, la ordinul justiţiei, să selecteze, să clasifice şi să publice pe etape, în fiecare lună, sute sau mii de e-mailuri din cele peste 30.000 ale fostului secretar de stat. În urmă cu două săptămâni, Departamentul de Stat a recunoscut că 60 din aceste e-mailuri trebuiau să fie reclasificate retroactiv în “confidential”, cel mai scăzut nivel în conformitate cu reglementările în materie de comunicare şi schimb de informaţii pe plan extern şi intern pentru administraţia americană. Dintre cele aproximativ 7.000 de pagini făcute publice luni seara, “eu cred că sunt aproximativ 150 de pagini” – sau o sută de e-mailuri suplimentare – care au fost “reclasificate” retroactiv, a recunoscut purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mark Toner, într-o conferinţă de presă. E-mailurile, care pot fi consultate electronic pe site-ul Departamentului de Stat, sunt ordonate după dată, din 2009 până în 2010. Unele reproduceri de e-mailuri sunt trunchiate şi sunt etichetate “publicare parţială”. Justiţia a fixat pentru ianuarie 2016 termenul limită pentru publicarea completă a acestor e-mailuri, cu mai puţin de un an înainte de alegerile prezidenţiale. Clinton a trimis, primit sau transmis mai departe — în timpul mandatului său de secretar de stat – 62.320 de e-mailuri de la un e-mail privat (clintonemail.com) mai degrabă decât folosind o adresă de guvern (state.gov), aşa cum este regula şi aşa cum au făcut consilierii săi. Candidata democrată la prezidenţialele din 2016 s-a declarat “convinsă” acum câteva zile că nu a “trimis sau primit informaţii care erau clasificate în momentul trimiterii sau primirii”.
