Violenţele de luni seara din faţa Parlamentului ucrainean (Rada), soldate cu pierderea vieţii a trei poliţişti, peste o sută de răniţi, inclusiv în rândul ziariştilor, constituie un semnal de alarmă. Militanţii ultra-naţionalişti, legaţi de partidul de extremă dreaptă –Svoboda, au vrut să se opună cu orice preţ, inclusiv vărsarea de sânge, adoptării de către deputaţi a reformei constituţionale ce asigură autonomie extinsă zonelor separatiste aflate sub controlul rebelilor pro-ruşi. Dorită de europeni, legea promulgată de preşedintele Petro Poroşenko îngrijorează mulţi ucrainieni care văd în această descentralizare extinsă riscul demantelării ţării lor. Cu toate acestea, confruntările violente din capitală, cele mai consistente din februarie 2014, confirmă doar că democraţia ucraineană este fragilă. Extrema dreaptă este o ameninţare. Ea rămâne din punct de vedere politic marginală (4% voturi la ultimele alegeri), cu legături periculoase, îndeosebi cu reţelele de crimă organizată. După 16 luni de război, care a făcut 6.800 de morţi, cel mai grav lucru ar fi împotmolirea reformelor economice şi politice, menite a deschide drumul spre Europa. Acordul numit Minsk 2, între rebeli şi autorităţile de la Kiev, semnat în februarie a.c, sub tutela lui Vladimir Putin, Francois Hollande şi Angela Merkel, a permis oprirea luptelor, deşi încetarea focului, incidentele din zona de frontieră rămân cotidiene. Nu puţine puncte din textul acordului au rămas literă moartă. Pe de altă parte se spune că dacă Kievul a făcut un gest cu reforma constituţională, rebelii separatişti refuză orice compromis. Moscova asigură că nu doreşte anexarea regiunilor din est, aşa cum a făcut cu Crimeea în mai 2014. S-ar putea să spună adevărul. Sancţiunile economice occidentale şi-au făcut efectul asupra preţului petrolului, dar consecinţe nefaste înregistrează şi economia multor ţări europene din spaţiul UE. Parisul ca şi Berlinul speră ca în săptămânile următoare să se reaşeze la masa negocierilor în aşa-zisul format Normandia, criza actuală fiind cea mai gravă de la sfârşitul Războiului Rece. Pe de altă parte însă marea problemă a Europei în momentul de faţă este cea imigrării şi Angela Merkel şi-a pus deja partenerii în gardă, avertizând că Schengen-ul este ameninţat.
