Comisia Europeană (CE) condusă de Jean-Claude Juncker, care îşi preia oficial mandatul astăzi, la Bruxelles, va avea pentru prima oară un Executiv cu doi lideri, relatează AFP. Fostul premier conservator luxemburghez Juncker, în vârstă de 59 de ani, se va instala într-un birou de la etajul 13 din Berlaymont, unde se află sediul CE. Prim-vicepreşedintele social-democrat olandez, Frans Timmermans, în vârstă de 53 de ani, şi ceilalţi comisari, vor avea birourile la etajele inferioare din aceeaşi clădire. „Preşedintele sunt eu”, a asigurat Juncker, la votul de învestire a CE desfăşurat în Parlamentul European la 22 octombrie. „I-am delegat însă o parte dintre prerogative vicepreşedintelui. Frans Timmermans este braţul meu drept şi sper că va fi, în egală măsură, şi mâna mea stângă”, a adăugat el. Juncker a dorit, astfel, să-şi confirme rolul central în conducerea CE, dar, în egală măsură, şi dorinţa unei colaborări strânse între socialişti şi conservatori. Aluziile sale cu privire la „absenţele” de la Bruxelles, dorinţa de a-şi păstra domiciliul în Luxemburg şi de a-şi limita deplasările oficiale alimentează însă sentimentul unui „preşedinte part-time” la Comisie. Relansarea creşterii economice, lupta împotriva şomajului, planul de investiţii şi menţinerea rigorii bugetare sunt domeniile cu care noua Comisie îşi începe mandatul, o agendă economică foarte încărcată. Nici dosarele dificile nu lipsesc, de la criza din Ucraina şi până la negocierile comerciale cu Statele Unite. Dar prioritatea afişată de către Juncker este relansarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă. „Lunile viitoare vor fi extrem de grele, cu previziunile Comisiei, avizarea diverselor bugete pentru noiembrie şi pregătirea planului de investiţii”, a subliniat Pierre Moscovici, însărcinat cu portofoliul Afacerilor Economice. El urmează să prezinte încă de marţi noile previziuni economice ale Comisiei şi să ia act de slăbiciunea economiei în zona euro. Acest exerciţiu va avea, din nou, semnificaţia unui important examen oral, după audierea în PE, unde a fost criticat, unii îndoindu-se de capacitatea fostului ministru francez al Finanţelor de a judeca cu neutralitate situaţia din ţara sa. Terenul a fost dominat de către predecesorul său, finlandezul Jyrki Katainen. El a decis săptămâna aceasta să nu respingă nici un proiect de buget din zona euro. Franţa şi Italia au scăpat de un scenariu extrem de umilitor, chiar dacă dosarul nu este închis. Comisia nu a exclus că ar putea să ceară „măsuri suplimentare” de reducere a deficitelor anumitor state membre, ameninţând inclusiv cu aplicarea unor amenzi în cazul nerespectării regulilor, o adevărată sabie a lui Damocles pentru Franţa, care ar urma să-şi aducă deficitul public sub pragul de 3% abia până în 2017, cu încă doi ani întârziere. Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este, fără îndoială, planul masiv de investiţii, în valoare de 300 de miliarde de euro, destinat relansării creării de locuri de mună şi economiei, aflate în pană pe tot continentul. „Este urgent”, a subliniat în PE Juncker, care s-a angajat să-l prezinte până la Crăciun.
