În premieră, de la debutul războiului în Ucraina, vineri seară, la solicitarea secretarului de stat american, Anthony Blinken, a avut loc o discuţie telefonică a acestuia cu omologul său rus Serghei Lavrov. Cunoştinţe mai vechi. În urmă cu puţin timp (7-8 iulie), la Bali (Indonezia), la o reuniune ministerială G20, cei doi şefi ai diplomaţiei din cele două ţări s-au evitat reciproc, Serghei Lavrov părăsind mai devreme reuniunea. G20 din Bali a fost un preludiu la Summitul şefilor de stat din luna noiembrie. Conversaţia telefonică a fost glacială, scrie presa, rezumându-se la un eventual schimb de prizonieri, chestiuni de securitate alimentară, cu precădere pe acordul exportului de cereale ucrainene, fără referiri la ridicarea restricţiilor exporturilor ruseşti, situaţia din Ucraina şi probabil şi alte chestiuni nedivulgate în spaţiul public. Dialogul a fost considerat mai degrabă opac. Cert este însă că după aproape şase luni, Anthony Blinken, diplomat inteligent, a decis a lua taurul de coarne, cum se spune, reluând dialogul la nivel înalt cu Moscova. Problema neliniştitoare este că între timp s-au încins, într-un fel, şi relaţiile SUA cu China, recenta convorbire telefonică de peste două ore între Xi Jiping şi Joe Biden, cu referiri la posibila vizită a lui Nancy Pelosi în Taiwan, atestând acest lucru. Avioane militare chineze patrulau ieri în jurul insulei Taiwan, iar preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA a fost avertizată că avionul său, după decolarea din Hawai, ar putea fi ţintă dacă se apropie de insulă. În ultimul moment, calendarul vizitei se rezuma la Singapore, Malaezia, Coreea de Sud şi Japonia. Războiul din Ucraina, cu consecinţele lui dramatice, pe toate planurile, pune la grea încercare unitatea UE, prin ultimul proiect al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind reducerea consumului de gaz în toate ţările membre cu 15 %. Alternative la gazul rusesc, care venea pe gazoductul North Stream I, s-au mai indentificat, dar găsirea unui substitut, deplin corespunzător, încă întârzie. Pe de altă parte, ruşii, în teritoriile ocupate (Kerson şi Zaporojia) intenţionează să organizeze referendumuri (pe modelul celui din Crimeeea), rezidenţii din Harkov putând solicita deja cetăţenia rusă. Nu se poate afirma că un dialog profesionist este un semnal la reluarea discuţiilor aprofundate fără informaţii speculative, în cazul unei diplomaţii calme. Potrivit MAE rus, în timpul convorbirii telefonice, Lavrov i-ar fi expus lui Blinken abordările principale ale Rusiei în lumina „operaţiunii speciale”. De asemenea, şeful diplomaţiei ruse i-ar mai fi spus omologului său american că livrările de arme în Ucraina prelungesc agonia regimului de la Kiev. Cu toate acestea, Anthony Blinken a declarat că discuţia a fost „sincertă şi deschisă”, dar l-a avertizat pe Serghei Lavrov că Whasingtonul intenţionează să introducă sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, dacă o serie de zone din Ucraina, momentan ocupate, intră în componenţa Rusiei. „Dezgheţul”, într-un fel produs, în comunicarea Whasington-Moscova, ar putea continua, nădăjduiesc nu puţini analişti politici, convinşi de acest semnal dătător de speranţă. Pe teatrele de operaţiuni, însă, războiul continuă şi face numai nenorociri.
