Linguşeala, avansul pentru trădarea care va urma

0
367

Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, a fost aleasă, sâmbătă, preşedinta organizaţiei PSD Craiova. Cu unanimitate de voturi. Poate prea multe. Dacă şi-a dorit funcţia, era firesc să i se încredinţeze. Ceea ce s-a şi întâmplat. În rest, scenografia triumfalistă şi retorica propagandistă poate meritau unele corective. Fiindcă, de fapt, în absenţa oricărui contracandidat, Conferinţa municipală n-a fost altceva decât un prilej de socializare cochetă. Dar înţelegem că oamenii au vrut să se exprime, să-şi demonstreze luciditatea civică, angajamentul, rostul politic. A vorbit, de pildă, Marian Vanghelie, primarul de la Sectorul 5 din Capitală, care între altele a explicat sensul cuvintelor „mangleală” şi „cardeală”. Nu avea fantezia în sevraj, la el în sevraj e gramatica. Dar au şi aberaţiile gradele lor, ca temperatura de pildă. Cum nu umorul ne lipseşte, pentru care avem un oarecare antrenament, să-l cauţionăm pe Marian Vanghelie cu o declaraţie deloc recentă a lui Steven Spielberg, regizorul lung-metrajului „Lincoln”, care a pierdut Oscarul la mustaţă: „Cele opt ceasuri petrecute cu longevivul dictator Fidel Castro au fost cele mai frumoase opt ceasuri din viaţa mea”. În rest, reeşaparea lui Ştefan Bratu e hazoasă. După cum e şi cooptarea prorectorului Cezar Spânu în staff-ul PSD Craiova, mai ales că respectivul nici nu era, din câte am aflat, membru al partidului. După ce şi-a dorit pe la Universitate să acceadă şi el într-o funcţie administrativă, prin jocuri de tarabă, observăm că doleanţele i-au fost doar parţial satisfăcute. Şi dacă cineva îşi imaginează sau presupune că această cooptare rezolvă problema prezenţei „intelectualilor” pe scena publică, se amăgeşte, mai ales că o parte a populaţiei e mai curând plictisită „de intelectuali”. Şi e o adevărată mitologie cu misiunea intelectualilor, pe care istoria o verifică în anumite momente, pentru a o dezminţi în altele. Simplu, după vorbă, după port, prorectorul ăsta, la care am făcut referire, nu spune nimic, în afara unor vanităţi de doi lei. A fost un eveniment al stângii craiovene. Într-un moment de criză a bucuriilor când pendulăm cu toţii între nostalgii sterile şi speranţe neîntemeiate. Prezentul e oricum inadecvat şi iritant. Acum despre altceva: despre linguşeala ridicolă şi în exces, despre stupiditatea candidă, avatarurile hilare ale limbii ipocrite şi mecanizate, conformismul înflorat al proştilor. O singură observaţie: linguşeala de sâmbătă, de la Conferinţa municipală a PSD Craiova, cu care a fost asfixiată protagonista zilei, n-a fost altceva decât avansul pentru trădarea care va urma. La proxima ocazie.