Boicotarea Jocurilor Olimpice de iarnă, aidoma unui „pistol cu apă”!

0
470

Programate a avea festivitatea de deschidere, vineri, Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing (4-20 febriarie a.c.) sunt prefaţate doar de ştiri realmente politizate, referitoare la boicotarea lor, la nivel diplomatic, de SUA, Australia, Regatul Unit, Canada şi alţi aliaţi occidentali, dar de prezenţa oficialilor din Singapore, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Luxemburx, Argentina ş.a.m.d.. Dacă la nivel declarativ, unele ţări au invocat ca scuză situaţia sanitară din China şi imposibilitatea întâlnirii altor şefi de stat sau de guvern, în subsidiar motivele sunt, cum spuneam, eminamente politice, generate de dorinţa de a nu supăra Washingtonul. O situaţie particulară o oferă Elveţia, ţară care găzduieşte Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) prin faptul că nici un reprezentant federal nu va face deplasarea la Beijing. Deşi la Londra (2012), Soci (2014) –în debutul conflictului încă actual dintre Rusia şi Ucraina- şi chiar 2018, când oficiali, în exerciţiu, ai Confederaţiei au întâlnit pe sora liderului nord-coreean Kim Jong-un, ca să nu mai invocăm prezenţa preşedintelui Guy Parmelin la Tokyo, în vara trecută, când situaţia sanitară nu era deloc bună, altfel au stat lucrurile. China, a doua putere mondială, se străduieşte să organizeze o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, cum n-a mai fost, prin utilizarea pe scară largă a roboţilor în baruri şi hoteluri destinate sportivilor pentru reducerea pe cât posibil a oricărui contact uman, şi a propagării virusului de Covid-19 şi a variantelor sale Delta şi Omicron. Pregătirile sunt de acum finalizate, şi avem în vedere zăpada artificială, creată, pentru pârtiile prezăvute probelor sportive. Circa 3000 de figuranţi vor participa la inaugurarea din 4 febriarie a.c. în regia realizatorului chinez Zhang Yimou (71 ani), cel care a pregătit spectacolul Jocurilor Olimpice de vară din 2008. Elemente ale Noului An chinez, care cade la 1 februarie a.c., cu 3 zile înaintea ceremoniei de deschidere, vor fi prezentate într-un spectacol grandios cu elemente de istorie şi civilizaţie a Chinei. Campania #noBeijing2022, animată de ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului, mobilizate pentru Tibet –uigurii din Xinjiang- şi Hong Kong n-a mărit, după unele evaluări, un front al refuzului. Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei ruse va fi prezent la festivitatea de deschidere şi întâlnirea sa cu omologul chinez Xi Jinping este considerată un eveniment de reală importanţă, în contextul politic internaţional actual. Vor fi prezenţi în schimb secretarul general al ONU, Antonio Guterrez, preşedintele CIO, Thomas Bach, fost campion olimpic la scrimă în 1976, care speră ca majoritatea guvernelor celor 90 de ţări participante la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing să nu se ralieze boicotului diplomatic al evenimentului. „Ceea ce se întâmplă în aceşti ani politici nu este în sfera noastră de influenţă. Nu poţi blama CIO şi să-l faci responsabil pentru ceea ce o generaţie sau două de politicieni nu au reuşit să facă. Noi suntem responsabili de Jocurile Olimpice. Aşteptările ca acestea să schimbe sistemul politic al unei ţări sunt exagerate”. Boicotarea competiţilor sportive constituie o armă din ce în ce mai puţin utilizată, dovedindu-se încă din vremea războiului rece ca inoperantă. Astfel, boicotarea Jocurilor Olimpice de la Moscova 1980 –la nivel de delegaţii sportive-, în urma invaziei din Afghanistan, de unde ruşii s-au retras în 1989, a fost urmată de boicotarea Jocurilor Olimpice din 1984 de la Los Angeles, de Uniunea Sovietică şi alte 17 delegaţii. În 1988, şase ţări (Albania, Cuba, Ethiopia, Madagascar, Nicaragua, Seychelles) şi Coreea de Nord au refuzat să meargă la Seul. Anul viitor, în Qatar, altă ţară în care drepturile omului sunt în discuţie, este organizat Campionatul Mondial de fotbal. Şi discuţia despre boicot a fost lansată… de Norvegia. Franţa va fi reprezentată de o delegaţie de 88 de sportivi, condusă de ministrul delegat al Sporturilor, Roxana Mărăcineanu, deşi la 20 ianuarie a.c. Adunarea Naţională a adoptat o rezoluţie denunţând „genocidul uigurilor”, decizie calificată ca ingerinţă grosieră în problemele interne chineze de ministerul afacerilor de Externe de la Beijing. Există părerea că boicotarea diplomatică a Jocurilor Olimpice funcţionează aidoma unui pistol cu apă, doar pentru a da un semnal, cu un foarte mic impact emoţional.