Aproape 80% din suprafaţa cultivată cu porumb a fost afectată de secetă în judeţul Dolj. Doar un sfert din ea este asigurată. Pe de altă parte, producţia de grâu este una satisfăcătoare, spun specialiştii din cadrul Direcţiei Agricole Dolj.
O tonă de rapiţă/ha
În lipsa ploilor, cele mai multe din culturile din Dolj au fost prejudiciate. Încă din toamnă, rapiţa a fost “tăiată” de pe lista fermierilor, care s-au văzut nevoiţi să întoarcă pământul, pentru a înlocui cultura afectată cu o alta. Din ceea ce a mai rămas, adică 8.039 ha de rapiţă, jumătate a fost distrusă în proporţie de 100%, iar 2.000 ha în proporţie de 30%. Până ieri, din teren a fost raportată o producţie de 1.000 kg/ha.
Cultura de porumb – pagube însemnate
De departe, la porumb se înregistrează cele mai însemnate pagube, deşi după zăpada de astă-iarnă şi ploile din primăvară această cultură părea să fi fost cartea câştigătoare. “Pornise bine porumbul, după ultimele ploi, dar au trecut multe săptămâni de atunci. Ar mai fi fost nevoie de apă, ca să se dezvolte ştiuleţii, dar deja e prea târziu. 91.000 ha, din cele 118.000, au fost afectate, dintre care 30.000 în proporţie de 100%”, spune Oliver Costea, directorul Direcţiei Agricole Dolj. Cele mai afectate culturi sunt cele din zona Cetate şi lunca Jiului. Din suprafaţa totală pe care agricultorii au pus porumb, doar 35.000 ha au fost asigurate.
Producţie medie de 2,5 tone de grâu la hectar
Dacă porumbul arăta bine în urmă cu câteva luni, nu acelaşi lucru se putea spune despre grâu. După toamna secetoasă şi prima parte a iernii, lipsite de precipitaţii, 80% din grâu era nerăsărit. “Nu ne mai aşteptam să se facă ceva, astfel încât producţia de circa 2.500 kg/ha este totuşi bună, faţă de ceea ce preconizam în ianuarie, pentru că grâul încă nu răsărise. Anul trecut, la hectar producţia medie a fost de aproape trei tone”, afirmă şeful Direcţiei Agricole din Dolj.
Nici culturile de pepeni verzi şi galbeni nu au fost ocolite de probleme. Toate cele 8.386 de hectare de bostan au fost afectate de lipsa ploilor, în condiţiile în care oamenii şi-au achiziţionat sisteme de irigat prin picurare. În schimb, nimeni nu şi-a făcut asigurare în eventualitatea unei calamităţi.
Ca şi în cazul pepenilor, viţa-de-vie şi legumele au avut de suferit. Pentru toate cele 10.500 de hectare de viţă-de-vie s-a raportat un grad de dăunare de peste 30% , la fel şi la cele 7.698 de hectare de legume.
Fără tutun şi muştar
Sunt şi culturi din care nu s-a mai ales nimic. Tutunul şi muştarul au avut producţie zero. De pe cele 137 ha, respectiv, 258 ha cultivate cu cele două plante, agricultorii au “cules” doar cheltuielile, fiindcă nici una dintre culturi nu a fost asigurată împotriva calamităţilor naturale.
Specialiştii din agricultură spun că în perioada următoare starea de vegetaţie a plantelor va fi medie şi slabă. Cultura de grâu de toamnă semănată tardiv îşi va continua maturitatea deplină, local declanşându-se lucrările de recoltare. De asemenea, la speciile înfiinţate în epoca optimă se vor finaliza lucrările de recoltare. Floarea-soarelui va înregistra predominant fazele de înflorire şi maturitate în ceară.
