După moartea lui Osama bin Laden, în urma unei operaţiuni militare americane, în oraşul Abbottabad, din Pakistan, unele întrebări rămân fără răspuns şi, în primul rând, rolul corect al ţării respective în găzduirea celui urmărit ani de zile. Islamabadul a promis „o investigare corectă”, în timp ce preşedintele ţării, Zardari, a negat faptul că bin Laden a fost protejat. De luat în seamă rămâne riscul represaliilor, motiv pentru care SUA au închis ambasada şi consulatele pentru public, „până la noi ordine”. Practic, toate ţările europene şi-au consolidat sistemele de securitate la ambasadele din această ţară şi din regiune. Conştient de faptul că „nu vom avea niciodată vreo certitudine asupra evenimentelor petrecute”, Oliver Guillard, un cercetător specializat în problemele Pakistanului, consideră ca „foarte probabil” scenariul pus la cale de Washington şi Islamabad. „Abbottabad este departe de a fi o gârlă şi este o localitate binecunoscută, nu prea departe de Islamabad. Responsabilii serviciilor secrete pakistaneze (ISI) şi ai armatei puteau cu dificultate a ignora prezenţa lui bin Laden, fără a dezavantaja operaţiunea americană”. Un înalt oficial american, care a participat până în ultimul moment la stabilirea detaliilor întregii operaţiuni, confirmă că prezenţa inamicului numărul unu al SUA nu putea trece neobservată într-un cartier populat cu foşti ofiţeri ai armatei pakistaneze, acum pensionari, şi în apropierea unei şcoli militare cunoscute. Paradoxal sau nu, pe capul lui bin Laden se pusese un preţ de 25 milioane de dolari. Versiunea oficială a administraţiei americane este aceea că autorităţile pakistaneze nu fuseseră notificate cu privire la lansarea operaţiunii de către US Special Forces. Cu toate acestea, s-a mulţumit Pakistanului „pentru cooperare”. O altă nepotrivire: complexul rezidenţial în care trăia clanul bin Laden se remarca prin „ferestrele mici spre exterior” şi alte detalii, precum grosimea pereţilor. Ar fi putut locui bin Laden în acest buncăr de lux, de mai multe luni sau chiar ani, fără ca înalţi oficiali pakistanezi să nu ştie? Cu toate acestea, într-un chat pe site-ul „Le Monde”, Mathieu Guidere, specialist în terorism islamic, opinează că operaţiunea a fost posibilă doar prin cooperarea activă a unui general de succes din ISI (Inter-Services Intelligence). Joc dublu Pakistanul? Arhitectura de putere în această ţară, cu o populaţie de peste 180 de milioane de locuitori, este împărţită între un stat democratic, cu un guvern ales, şi o armată atotputernică, care deţine autoritatea deplină din 1947 şi poate da jos orice guvern care ar încerca să se elibereze de sub patronajul său. Potrivit documentelor relevate de Wikilleaks, ISI este printre cele 70 de organizaţii, dintr-o listă secretă întocmită în 2007 de americani, care sprijină teroriştii şi entităţile teroriste. Această disociere a puterii explică jocul dublu al Pakistanului în lupta împotriva terorismului. Când talibanii au venit la putere în Afganistan, în 1996, Pakistanul a fost una din cele trei ţări care a recunoscut noul regim de la Kabul. ISI a instruit şi finanţat talibanii şi înainte de venirea la putere şi după căderea lor, în 2001. Oficial, după 11 septembrie 2001 guvernul pakistanez s-a poziţionat de partea americanilor, de care depind financiar. Luni seara, secretarul de stat Hilary Clinton a precizat: „cooperarea cu Pakistanul ne-a ajutat să ajungem la bin Laden şi la complexul în care acesta era ascuns”. În 2009, tot Hilary Clinton cauzase un scandal public, punând în discuţie atitudinea Islamabadului: „Al-Qaeda a găsit adăpost în Pakistan după 2002. Mi-e greu să cred că persoanele din guvernul dumneavoastră nu ştiu unde se află”.
