Barajul Işalniţa, nod hidrotehnic strategic!

Inginerul Daniel Naicu, directorul ABA Jiu, n-are linişte de mai multe zile din motive subînţelese. ABA Jiu monitorizează, ceas de ceas, debitul tuturor cursurilor de apă, din zona de competenţă, inclusiv al Dunării şi nu poate oferi date prea optimiste. Dacă altă dată contemplam barajul de la Işalniţa, în prezent –supus unor lucrări de mentenanţă- îl considerăm… o armă la picior. Pe bună dreptate. Amplasat pe râul Jiu la circa 12 km în amonte de municipiul Craiova, barajul de la Işalniţa, care depozitează 1,5 milioane metri cubi de apă, rămâne unul din obiectivele hidrotehnice importante, administrat de Apele Române Jiu. Are un rol imens, chiar covârşitor, în gospodărirea resurselor de apă din zonă şi participă, într-o oarecare măsură la alimentarea cu apă a populaţiei, prin canalul de aducţiune spre staţia de tratare a apei Işalniţa, aparţinând Companiei de Apă Oltenia. Celelalte surse de apă rămân aducţiunea Marica de la Ghioroc, o sursă administrată de asemenea, de Compania de Apă Oltenia pentru Craiova şi zonele limitrofe, şi bineînţeles Izvarna. Craiova are o optimă alimentare cu apă şi singura discuţie care poate exista este cea care vizează calitatea acesteia, momentan una excelentă. Prin starea de veghe permanentă instituită de mai mulţi ani. Astăzi, debitul Jiului la Filiaşi era de 8 metri pe secundă, iar la Răcari, în aval, de 7 metri pe secundă. Pentru ca la Zăval, ultimul punct de monitorizare, prin aportul unor afluenţi timizi (Amaradia, Rasnic, Tejdeu) să fie de 22 de metri pe secundă. Datele înregistrate sunt foarte scăzute în comparaţie cu valorile din aceeaşi perioadă a anilor trecuţi. Jiul, unul din reperele naturale ale zonei, n-are forţa şi debitul cunoscut, în anii cu precipitaţii normale. Activitatea hidrografică este coordonată, cum spuneam, de Apele Române Jiu. Nicicând, în anii din urmă, nu s-a vegheat cu atâta rigoare asupra calităţii apelor din zona de competenţă a ABA Jiu, care a înăsprit regimul sancţiunilor împotriva operatorilor economici, ce poluează, prin gesturi inconştiente, apele. Momentan, Jiul rămâne un curs de râu firav (se vede cu ochiul liber) care contează prea puţin pentru debitul Dunării, cu un nivel hidrologic deosebit de scăzut, mult sub media lunii august. Iar prognozele hidrologice indică o evoluţie staţionară în următoarele zile urmată de o posibilă scădere. În aval de Porţile de Fier debitul (1300 m/s) staţionează la Gruia şi e în scădere la Calafat, lucru mai greu de înţeles. Directorul ABA Jiu, ing. Daniel Naicu, în faţa hărţii, urmăreşte datele buletinelor hidrologice care sosesc oră de oră. Îşi păstrează cumpătul şi rămâne optimist. Un optimism pe care îl transmite şi celor cu care discută.