Secretarul de stat, în ministerul Energiei, Cristian Buşoi, mehedinţean de loc, precum a fost şi Virgil Daniel Popescu, un fost ministru al Energiei, s-a simţit dator să iasă din tăcerea cultivată şi să ne încurajeze, afirmând, la Digi 24, că producţia de energie eoliană a avut şi are o contribuţie notabilă în compensarea unei părţi din necesarul de electricitate, în zilele următoare după oprirea reactorului II de la Cernavodă. Ca să nu ne lungim mult cu vorba, hai cu „eolienele”, pentru care avem deja o lege (121/30.04.2024) privind producerea de energie electrică din resurse eoliene. Şi sunt multe lucruri de discutat. Estimarea, pentru zilele următoare, indică o producţie reală de aproapa circa 500 MW, cu perioade în care aceasta ar putea depăşi 1000 MW. Preferabil ar fi să bată vântul. Vârful de sarcină înregistrat miercuri seara a fost de circa 7000 MW, cu circa 300 MW mai puţin decât fusese estimat prin prognoze. Potrivit estimărilor, reactorul II al Centralei nuclearelectrice de la Cernavodă oprit joi 13 august a.c. din cauza scăderii nivelului Dunării ar putea rămâne inactiv 10 zile. În aceste circumstanţe producţia eoliană, dar şi importurile de energie, contează în acoperirea consumului, îndeosebi cel al populaţiei. Debitul Dunării, la Baziaş, rămâne la un nivel hidrologic extrem de scăzut, de aproape 3 ori sub media lunii august. Practic, potrivit datelor ABA Jiu, debitul actual reprezintă 36% din media multianuală pentru această perioadă. Pentru intervalul 14-18 august, debitul Dunării, la Baziaş, este prognozat să se menţină în jurul valorii de 1400 mc/s, până la sfârşitul perioadei analizate. Un asemenea debit calic evidenţiază situaţia hidrologică dificilă a Dunării, cu un aport redus de apă la intrarea în ţară. Invocarea aportului energiei regenerabile, obţintă prin centralele eoliene, care pot fi o alternativă la consumul clasic de energie este totuşi prea optimistă, chiar dacă teoretic ar putea ajunge la 1500 MW. Pentru săptămâna viitoare este avută în vedere activarea grupului IV de la Rovinari, cu o putere de aproximativ 300 MW, ceea ce nu înseamnă că, de acum, „colosul de la Cernavodă” este suplinit. E un moment greu, nu uşor de surmontat, dar nu există nici cel mai mic risc să se limiteze consumul la populaţie, în opinia lui Cristian Buşoi. Sistemul energetic naţional are capacitatea de a gestiona perioadele de consum ridicat, inclusiv la orele de vârf. În fine şi fiindcă tot se închide Centrala de la Cernavodă, astăzi 13 august, cum spuneam, ca urmare a debitului redus al Dunării, pe scenele din centrul oraşului, care sărbătoreşte cu fast zilele sale, vor urca 24 de artişti şi trupe profesioniste. Evenimentul se numeşte „Energia ne adună”, şi primarul oraşului Liviu Cristian Negoiţă la al treilea mandat, chiar a nimerit-o, cu „arvunirea” celor care numai de economisirea curentului electric nu le arde.















