Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene a precizat: “Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost”. România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE, după cum precizează Edupedu.ro.Conform statisticilor, ţările Uniunii Europene au cheltuit, în total, 806 miliarde de euro pentru educație în anul 2023, echivalent cu 9,6% din cheltuielile publice și cu 4,7% din PIB-ul regional, potrivit raportului „Investițiile în educație 2025”. Astfel, România este penultima din cele 27 de state UE la procentul din PIB cheltuit pe Educație în 2023, cu 3,4. Documentul evidențiază că, după șocul pandemiei de COVID-19, bugetele dedicate educației au revenit pe un trend ascendent, dar nu au ajuns încă la nivelurile pre-pandemice. În România, procentul din PIB alocat Educației în 2019 a fost de 3,5. Pornind de la situaţia existentă, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat:„Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost. Iar UE trebuie să fie pregătită pentru viitor. Tendința ascendentă evidențiată în raportul „Investițiile în educație 2025” arată că, în întreaga UE, educația este din nou un motor al competitivității și al rezilienței economice. Acesta este motivul pentru care următorul cadru financiar multianual propus, prezentat la 16 iulie 2025, sprijină sporirea finanțării pentru educație și competențe, prin intermediul planurilor de parteneriate naționale și regionale, al unui nou Fond european pentru competitivitate și al programului Erasmus+ consolidat.
Conform estimărilor, dacă până în 2030 mai multe persoane ar dispune de un nivel suficient de competențe de bază, PIB-ul țărilor europene ar putea crește cu 8-10 % peste previziunile actuale. În plus, persoanele cu un nivel mai ridicat de educație tind să câștige mai mult: doar un an suplimentar de educație poate spori venitul unei persoane cu 7 % în Europa, potrivit unui comunicat al reprezentanței Comisiei Europene în România. Comisia Europeană mai precizează că Educația este o investiție, nu un cost, cu efecte directe în productivitate, competitivitate și reziliență. 62% din cheltuielile publice pentru educație merg pe personal; școala absoarbe peste 70% din total. La nivel european, au fost alocate 148 mld. de euro pentru Educație și Competențe prin instrumentele UE 2021–2027, însă decizia de prioritizare rămâne una națională. Țintirea investițiilor în competențele de bază și în STEM este esențială pentru creștere și pentru atenuarea deficitului de competențe. În România, în ultimele două luni, discuția despre cheltuielile din Educație este pe contrasens total cu cea europeană. Guvernul de la București a adoptat măsuri de austeritate în educație – tăieri de burse, creșterea normei didactice și reducerea rețelei școlare –, tratând sectorul mai degrabă ca pe o sursă de economii bugetare decât ca pe un motor de dezvoltare. Raportul construit pe baza datelor Eurostat arată că România a alocat în 2023 doar 3,4% din PIB pentru educație. Asta plasează țara noastră pe locul 26 din 27 în UE, doar Irlanda având o alocare mai mică, 2,8%, însă asta reprezintă o sumă foarte mare din bugetul general al Irlandei – 12%. În țara noastră, alocarea din cheltuielile publice a fost de 8,4% – fiind aici pe locul 25 din 27. Cele mai mari cinci aplicări pentru Educației, raportate la PIB, în 2023 au fost în Suedia 7,3%; Finlanda 6,3%; Estonia 6,3%; Belgia 6,3%; Letonia 6,1%. În coada clasamentului sunt Irlanda 2,8%; România 3,4%; Italia 3,9%; Grecia 4,0%; Bulgaria 4,1%, potrivit datelor din raport. În ce privește clasamentul pe indicatorul „% din cheltuielile publice totale”, pe primele cinci locuri în UE sunt: Suedia 14,5%; Estonia 14,5%; Letonia 14,0%; Lituania 13,8%; Cipru 12,5%. În partea opusă a clasamentului avem Italia 7,3%; Grecia 8,0%; România 8,4%; Franța 8,8%; Germania 9,2%.Evoluția pe ultimii ani arată că în România alocările raportate la PIB stau pe loc, iar cele raportate la cheltuiala totală bugetară scad. România a coborât de la 3,5% la 3,4% din PIB (-0,1 p.p.) și de la 9,8% la 8,4% din cheltuielile publice (-1,4 p.p.). UE a rămas la 4,7% din PIB (fără modificare) și a urcat ușor de la 9,4–10,0% înainte de pandemie la 9,6% din cheltuielile publice, dar încă sub nivelurile din anii 2010, pe fondul competiției cu alte funcții bugetare. Dacă ne comparăm cu vecinii din regiune, vedem că în privința alocării din PIB pe Educație suntem ultimii:
Ungaria 5,3;
Polonia 5,0;
Slovacia 5,0;
Cehia 4,5;
Bulgaria 4,1;
Grecia 4,0;
România 3,4.
La procentul din cheltuielile guvernamentale totale suntem tot ultimii:
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene a precizat: “Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost”. România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE, după cum precizează Edupedu.ro.Conform statisticilor, ţările Uniunii Europene au cheltuit, în total, 806 miliarde de euro pentru educație în anul 2023, echivalent cu 9,6% din cheltuielile publice și cu 4,7% din PIB-ul regional, potrivit raportului „Investițiile în educație 2025”. Astfel, România este penultima din cele 27 de state UE la procentul din PIB cheltuit pe Educație în 2023, cu 3,4. Documentul evidențiază că, după șocul pandemiei de COVID-19, bugetele dedicate educației au revenit pe un trend ascendent, dar nu au ajuns încă la nivelurile pre-pandemice. În România, procentul din PIB alocat Educației în 2019 a fost de 3,5. Pornind de la situaţia existentă, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat: „Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost. Iar UE trebuie să fie pregătită pentru viitor. Tendința ascendentă evidențiată în raportul „Investițiile în educație 2025” arată că, în întreaga UE, educația este din nou un motor al competitivității și al rezilienței economice. Acesta este motivul pentru care următorul cadru financiar multianual propus, prezentat la 16 iulie 2025, sprijină sporirea finanțării pentru educație și competențe, prin intermediul planurilor de parteneriate naționale și regionale, al unui nou Fond european pentru competitivitate și al programului Erasmus+ consolidat.
