Conversaţia telefonică între Papa Leon al XIV-lea şi preşedintele rus Vladimir Putin, în aceeaşi zi în care s-a derulat şi conversaţia liderului de la Kremlin cu preşedintele Donald Trump a avut… ceva comun: Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la Vladimir Putin să favorizeze pacea, subliniind importanţa dialogului pentru crearea unor contacte pozitive între părţi şi pentru căutarea unor soluţii la conflict, după cum a declarat purătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni. Putin la rândul său, a lăudat eforturile Vaticanului în soluţionarea unor probleme umanitare din Ucraina. De partea cealaltă, purătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavit, într-o exprimare extrem de succintă a spus că „acest război trebuie să se oprească, escaladarea continuă a conflictului nu coincide intereselor SUA”. Să nu scoatem din context deplasarea, în regim de urgenţă, a şefului biroului prezidenţial ucrainian, Andry Yermak, la Washington, pentru a-i convinge pe americani de necesitatea unui nou ajutor. Şi asta într-un moment în care conflictul mai degrabă se acutizează, în urma schimbului de memorandumuri, la Istanbul, care consemnau poziţiile actuale ale Kievului şi Moscovei, sugerând natura complexă şi multilaterală a conflictului. Că liderii Rusiei şi SUA nu pot rezolva singuri toate aspectele tehnice ale problemei, pot în schimb crea atmosfera necesară de încredere relativă pentru negocieri şi indica celorlalţi că nu există altă cale de ieşire. După ultima rundă de consultare telefonică între Donald Trump şi Vladimir Putin se poate spune că nici ei nu controlează tot ce se întâmplă pe teren, dar dialogul lor strategic exercită un rol esenţial în rezolvarea crizei periculoase. Pacea nu va fi imediată a spus în cele din urmă Donald Trump după discuţia avută. El a cerut însă membrilor Congresului să amâne examinarea unui proiect de lege care impunea sancţiuni împotriva Rusiei inclusiv tarife de 500% ţărilor care achiziţionează resurse enegretice. Politica externă a Rusiei şi SUA include şi alte aspecte sensibile, în care evitarea conflictului este importantă. Dar când Vladimir Putin numeşte acţiunile Kievului „terorism la nivel de stat”, în contextul apelurilor telefonice menţionate, cu Donald Trump şi Papa Leon al XIV-lea, asta înseamnă că răspunsul la atacurile ucrainiene, din 1 iunie, va fi luat în seamă. Într-o şedinţă de guvern la care a participat Vladimir Putin s-a spus că regimul de la Kiev, care a aruncat în aer poduri în regiunile Bryansk şi Kursk, a degenerat. Accentul pus pe natura teroristă a guvernului ucrainian, de asemenea este un indiciu privind depăşirea unei linii roşii. Însăşi declaraţia lui Keith Kellogg, din ultimele zile privind atacurile ucrainiene, asupra aerodromurilor, anunţă o escaladare recunoscută. Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le-a spus jurnaliştilor că „răspunsul va fi în aşa fel şi când armata noastră va considera de cuvinţă”. Este evident că problema răspunsului Rusiei la atacurile ucrainiene asupra aerodromurilor care adăpostesc avioane de luptă au fost punctul culminant al convorbirii lui Putin cu Trump şi Papa. Pe 4 iunie a.c. ambasada SUA la Kiev a îndemnat cetăţenii americani să părăsească Ucraina din cauza potenţialelor atacuri ruse. Moscova a anunţat că va revizui formatul dialogului său cu Kievul şi problemele aflate în discuţie. Negocierile de la Istanbul reprezentau o rară oportunitate de calmare a lucrurilor şi chiar de încheiere a unui conflict care a depăşit limitele tolerabile. Pierderile umane şi teritoriale ale Ucrainei rămân mari, şi recâştigarea lor tot pe calea războiului rămâne discutabilă, dacă nu chiar imposibilă. Concluzionând, până acum reacția Moscovei a fost metodică, adică o anchetă amănunțită, continuarea formalităților de la Istanbul. Răspunsul de care se vorbește, anunțat chiar de Donald Trump, presupune o strategie maximă. Dacă este în concordanță cu noua doctrină nucleară a Rusiei, Putin pierde unanim sudul global. Dacă este una ”călduță”, Putin se poate aștepta la o reacție internă, chiar consistentă. Pentru Dmitri Medvedev linia de urmat este clară: securitatea depinde de distrugerea tuturor amenințărilor.
