Chiar dacă SBU-ul ucrainean şi-a asumat momentul ales pentru riscanta operaţiune „Pânza de păianjen” („Spiderweb”) şi spera, cum era şi firesc, în succesul acesteia, aşteptările au fost depăşite. Cel puţin trei aerodromuri ruseşti au fost lovite cu drone FPV, lansate din camioane civile devenite platforme de lansare (Diagilevo din Riazan, Belaya din Irkutsk, Olenya din Murmansk) şi ele găzduiesc bombardiere strategice. Că a existat şi consimţământul partenerilor europeni ai Ucrainei se presupune, dar că s-a dorit şi perturbarea discuţiilor de pace, programate la Istanbul, fiindcă operaţiunea nu putea avea loc fără aprobarea preşedintelui ucrainean şi a ministrului Apărării, asta se conturează ca o certitudine. Imediat după runda de discuţii de la Istanbul, şeful de cabinet al lui Zelenski, Andri Yermak, s-a întâlnit, la Washington, cu Steve Witkoff, pentru a-l informa despre cele întâmplate. În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a declarat, cu seninătate, că Donald Trump rămâne optimist în ceea ce priveşte progresul înregistrat în rezolvarea crizei. O declaraţie mai mult de circumstanţă. Luni, la Istanbul, la masa negocierilor, ruşii şi ucrainenii nu au zăbovit mai mult de o oră, motivaţi şi de convingerea că se întâmplă lucruri grave pe liniile de front militar. Negociatorii ruşi şi-au făcut public memorandumul lor care stabileşte condiţiile pentru un armistiţiu şi apoi o rezolvare cuprinzătoare a conflictului ucrainean. Rusia şi Ucraina continuă să se atace reciproc cu drone explozive, ministrul ucrainean de Externe, Andri Sybiha, denunţând termenii de pace prezentaţi de Rusia, în timpul negocierilor de la Istanbul. Oricât de mare ar fi susţinerea, de orice natură, pentru Kiev, în războiul său cu armata rusă, este greu de acceptat că delegaţia ucraineană se pregătea serios de discuţii de pace, în condiţiile planificării simultane a unei operaţiuni de calibrul „pânzei de păianjen”. Pe de altă parte, deplasarea senatorilor americani Lindsey Graham (Carolina de Sud – republican) şi Richard Blumenthal (Connecticut – democrat) în Ucraina, unde au promis o nouă rundă de sancţiuni economice, legate de refuzul Rusiei de a accepta termenii de pace bazaţi pe un armistiţiu de 30 de zile, este în contradicţie cu declaraţiile lui Donald Trump, despre care Karoline Leavitt a spus că nu a fost notificat cu privire la planuri de atacurile „teroriste” asupra aerodromurilor ruseşti. Apoi, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, la Fox News, a spus că atacurile ucrainene asupra aerodromurilor ruseşti care găzduiesc aeronave cu capacităţi nucleare cresc brusc nivelurile de risc ale conflictului. În stilul său, de acum deloc impresionant, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate, a vorbit, pe Telegram, de continuarea ofensivei până când ţintele inamice vor fi eliminate complet. Pentru Medvedev, linia de urmat este clară: securitatea ţării depinde de distrugerea tuturor ameninţărilor. Cererile ucrainene au fost considerate, cum era de aşteptat, nerealiste de partea rusă, rupte de realitatea concretă din teren. În 2024, Vladimir Putin a ordonat o actualizare a doctrinei militare a Rusiei, având în vedere ceea ce el a numit „operaţiunea militară specială” în curs de desfăşurare în Ucraina. Lipsa lui de reacţie la cele întâmplate, în ultimele zile, rămâne periculoasă, deşi s-a spus mereu că proporţionalitatea e un cuvânt cheie după care se ghidează. Unii au mizat pe „pierderea minţilor”, în răspunsul la cele întâmplate, dar uite că lucrurile nu stau aşa. Ceva însă… pregăteşte, asta fără îndoială.
