Războiul se mută pe mare!

Există mai multe indicii că Odessa, despre care Vladimir Putin, la clubul Valday, spunea recent că ar putea deveni „un simbol al rezolvării conflictului”, poate fi considerată o ţintă pentru faza de iarnă a Districtului militar de nord. Odessa constituie un coridor de transport către Republica Moldova, România şi Transnistria. Scopul geo-politic al anexării Odesei şi a oraşului Mykolaev ar fi separarea Ucrainei de coasta sa maritimă. În prezent, după situaţia neclară a acordului cu cerealele, este evident că Ucraina a devenit un jucător problematic în regiune. Includerea Odessei şi Mykolaevului în sfera rusească şi cu atât mai mult în componenţa Rusiei, deziderat dorit, are consecinţele sale teribile. Odessa este unul din punctele de intrare în Ucraina. Fără Odessa, port de anvergură la Marea Neagră, Ucraina ar înceta să mai fie o ţară riverană, devenind ceea ce este Serbia, după desprinderea… Muntenegrului. Formulele de negociere întârzie, însă pierderea Odessei, oricum nu uşor de realizat, este avută în vedere. Fermierii ucrainieni sunt blocaţi de o vreme, coridorul Mării Negre fiind închis exportului de cereale, sunt mari probleme, nu uşor surmontabile. Conform estimărilor ministerului de politici agrare, exportul Ucrainei este mult sub disponibilităţi. Campania Uniunii Europene de a limita capacitatea Rusiei, în privinţa finanţării războiului din Ucraina, prin venituri din petrol, a început, scrie Kiyv Independent, cu sancţiuni, legislaţie şi plafonarea preţurilor, dar pe măsură ce sute de nave au ajutat Moscova să eludeze aceste restricţii, guvernele occidentale au trecut la utilizarea puterii navale şi tactici de piratare, pentru a perturba ceea ce se numeşte „flota din umbră”. Începând cu luna mai a.c. un registru al guvernului ucrainian ar fi identificat 1404 nave, aparţinând aşa-numitei flote din umbră a Rusiei, care transportă petrol, dar şi alte produse sancţionate, cum ar fi cerealele, considerate a fi luate din teritoriile ocupate (greu de demonstrat). Până la adoptarea celui de al 21-lea pachet de sancţiuni, de către UE, în iulie a.c., 692 de nave se aflau pe lista UE, alături de persoane şi companii implicate în întreţinerea navelor din flota din umbră. Cel mai recent pachet de sancţiuni al Regatului Unit, împotriva flotei din umbră, din 6 august, a adus numărul total de nave listate la 659: SUA a sancţionat 453 nave, în timp ce Canada şi Australia au sancţionat 731, respectiv 262. Sancţiunile adoptate permit statelor membre UE să vândă petrolul sau orice marfă confiscată de pe nave. În pofida sancţiunilor, din ce în ce mai stricte, impuse Moscovei, nu puţine ţări continuă să importe combustibil fosil din Rusia. Flexibilitatea şi transportul gazelor naturale lichefiate (GNL) sunt deosebit de importante, contribuind la susţinerea fluxului de venituri din energie. În iulie a.c., scrie Kiyv Independent, Belgia s-a aprovizionat 100% cu GNL din Rusia. Moscova menţine deschise canalele diplomatice cu Washingtonul, preferând o astfel de atitudine, în detrimentul unei retorici intransigente. Nu are rost să mai amintim, ce a declarat recent Lavrov, fiindcă oricum contează prea puţin. În schimb, Putin a ameninţat cu represalii directe şi simetrice împotriva navelor occidentale, în contextul măsurilor luate, împotriva aşa-numitei flote fantomă. În faţa marinarilor din flota maritimă din Pacific, la bordul unui crucişător, purtător de rachete Variag, s-au spus lucruri dure, invocându-se „pirateria şi banditismul”, practicat de state care vând petrolul sau orice marfă confiscată de pe navele ruseşti.