China şi SUA, interese profund legate!

Interesele celor două mari ţări, cele mai mari economii ale lumii, rămân profund legate, şi pe viitor, şi acesta a fost mesajul repetat, direct şi indirect de Xi Jinping şi Donald Trump, în timpul rundelor de discuţii de mare fast şi nu puţină substanţă. Ministrul Comerţului din China a confirmat, astăzi, că gigantul asiatic a convenit cu SUA să prelungească armistiţiul comercial care urma să expire pe 10 noiembrie, cu două luni, adică până pe 10 ianuarie 2027. Descrisă cu destule detalii vizita, impecabil pregătită, de Marco Rubio şi omologul său chinez Wang Yi, a relevat un fapt de netăgăduit: diplomaţia celor două mari ţări reuşeşte, prin dialog, să menţină deschisă colaborarea pe toate planurile –inclusiv militar- pe fondul mizelor economice globale tot mai tensionate. Ca un fapt divers, anul trecut schimburile bilaterale de bunuri au atins 560 de miliarde dolari, pentru ca anul acesta, până în luna august, să ajungă la 412 miliarde dolari. Numărul zborurilor săptămânale, dintre cele două ţări, este în prezent de peste 100. Primirea făcută preşedintelui Xi Jinping, la baza aeriană Andrews, cu covor roşu, şi tot protocolul specific unei înalte vizite de stat a fost una de excepţie, şi doar preambulul unui protocol special, ieşit din rutină. În mod tradiţional liderii de stat sunt aşteptaţi în Biroul Oval de la Casa Albă. Un semn al faptului că logica istorică a coexistenţei paşnice poate rămâne neschimbată. Donald Trump a recurs, aşadar, la ospitalitate şi asta o face rar când renunţă la demonstraţia de forţă. Deşi China şi SUA concurează pentru poziţia de lider global. Analiştii politici au observat totuşi o subtilitate în discuţiile purtate de Xi Jinping şi Donald Trump: statutul insulei Taiwan, o ambiguitate cu semnificaţii strategice, a rămas nesoluţionat. Fără îndoială, Xi Jinping ar fi dorit să orchestreze o clarificare de situaţie, în timpul vizitei sale oficiale, determinând omologul său să adere la poziţia corectă de a se opune independenţei Taiwanului, ceea ce ar retrograda încă o dată insula la statutul de problemă geo-politică nesemnificativă. Cum Donald Trump a evitat, în dialogul cu Xi, dar şi în faţa jurnaliştilor, orice discuţie pe tema menţionată, în continuare destul de sensibilă, asta înseamnă că insula rămâne pe mai departe o monedă de schimb. Comerţul, inteligenţa artificială, războiul din Iran, între alte subiecte, s-au aflat în meniu. Ambii lideri aspiră la menţinerea stabilităţii strategice şi la continuarea armistiţiului comercial convenit anul trecut la întâlnirea lor în Coreea de Sud. S-au mai întâlnit la Beijing, în luna mai, convenind să stabilească un contact apropiat, esenţial pentru stabilitatea relaţiilor bilaterale. Se vor reîntâlni în noiembrie, la marele Forum al cooperării economice Asia-Pacific de la Shenzen şi la G20 de la Miami, în decembrie. Şi China şi SUA, două superputeri ale lumii şi lângă ele şi Rusia, deşi în nuanţe diferite, doresc o slăbire a UE şi acţionează cu tactici diferite pentru asta. Poate că Beijingul nu doreşte ca UE să sufere o recesiune economică, deoarece este un client pentru exporturile sale. Este în interesul Chinei ca UE să se distanţeze de SUA, dar nu doreşte nici o Uniune Europeană unită şi puternică. Diplomaţia europeană este însă, din păcate, în dificultate, atât în faţa Beijingului cât şi a Washingtonului.