În Biserica Ortodoxă îl prăznuim pe data de 30 noiembrie a fiecărui an pe Sfântul Apostol Andrei, numit “Cel Întâi Chemat” cel care a adus creștinismul în părțile țării noastre, în urmă cu aproximativ două milenii, mai exact în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră – Dobrogea. Sfântul Apostol Andrei era fratele Sfântului Apostol Petru, fiul lui Iona, din cetatea Betsaida Galileei, aceștia fiind de profesie pescari, după cum se menționează în Sfintele Evanghelii: “Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați: pe Simon ce se numește Petru, și pe Andrei fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari” ( Matei 4, 18). Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, dar auzindu-l pe acesta că-L mărturisește pe Mântuitorul Iisus Hristos drept ,,Mielul lui Dumnezeu’’ a plecat după El în Capernaum, unde L-a întrebat: „ Învățătorule, unde locuiești?. Mântuitorul i-a răspuns Sfântului: „Vino și vezi! ” (Ioan 1, 38-39), rămânând împreună cu El în acea zi. Astfel, vedem că Sfântul Apostol Andrei a fost primul, cel dintâi Chemat pentru urmarea și propovăduirea învățăturii lui Hristos. De asemenea, în Evanghelia după Matei vedem că Andrei și fratele său, Petru, se aflau într-o corabie cu tatăl lor, Iona, dorind să plece pe mare la pescuit de pește. Atunci Fiul lui Dumnezeu i-a chemat pe amândoi să-L urmeze, zicându-le: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!” (Matei 4, 19). Sfântul Apostol Andrei Îl urmează pe Hristos fără să pună vreo condiție, fără să aibă vreun interes sau câștig anume, ci doar din dorința sinceră, din simțirea pură de a fi alături de Mântuitorul în activitatea Sa de mântuire a neamului omenesc, respectiv de izbăvire a lui de sub stăpânirea păcatului. L-a urmat pe Hristos în cei trei ani de activitate pe pământ, bineînțeles și după Învierea și Înălțarea Sa la cer. Sfântul Apostol Andrei este amintit de Sfântul Evanghelist Ioan în legătură cu momentul săturării a 5000 de oameni prin înmulțirea a cinci pâini de orz și a doi pești, prin puterea Sa nemărginită, minune care i-a determinat pe oamenii din acea mulțime să-l ateste drept ,,Proorocul Care va să vină în lume” ( Ioan 6,14). A fost martor al Învierii Domnului, iar după Înălțarea Sa la cer de-a dreapta Tatălui, la tragerea la sorți i-a căzut să propovăduiască Evanghelia la neamurile din jurul Mării Negre și nu numai. A încreștinat oameni în părțile Armeniei, Georgiei și Sciției Mari, adică teritoriul de azi al Ucrainei, inclusiv Crimeea, sudul Basarabiei și după ce a ajuns în Dobrogea, denumită odinioară Sciția Mică, a stat un timp mai îndelungat la Tomis- Constanța de astăzi. Istoricul Eusebiu de Cezareea afirmă în lucrarea Istoria bisericească că Sfântul Apostol Andrei a propovăduit şi în Dacia Pontică, viitoarea provincie Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). O altă referire privind răspândirea creştinismului în Sciţia, adică şi la geto-dacii care se aflau pe aceste meleaguri, de către Apostolul Andrei o regăsim în Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel, în care spune că sciţii au auzit cuvântul lui Dumnezeu. În veacul al XlV-lea, Nichifor Calist aminteşte că, după misiunea din Asia Mică, el a trecut să propovăduiască Evanghelia în pustiurile scitice şi anume în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. De altfel, majoritatea cercetătorilor procesului de încreştinare a românilor au concluzionat că poporul nostru nu a avut o perioadă de existenţă necreştină, ci de când a apărut pe scena istoriei el a fost creştin. Astfel, procesul etnogenezei românilor a mers în paralel cu încreştinarea lor. Sfântul Apostol a stat împreună cu ucenicii Săi într-o peșteră care încă îi poartă numele până astăzi și care se află în comuna Ion Corvin din județul Constanța, în acel loc ridicându-se mănăstirea ce poartă hramul „Sfântul Apostol Andrei”. După ce a format aici episcopi și preoți, a trecut prin Tracia, Macedonia, a ajuns în Grecia, pe care a străbătut-o până la Peninsula Peloponez, stabilindu-se doi ani în orașul Patras. În acest loc a adus la credința în Hristos pe mulți închinători la idoli, a săvârșit multe minuni și nu s-a lepădat de Hristos atunci când guvernatorul orașului, pe nume Egheat, a decis să-l închidă în temniță, să-l supună la multe chinuri și în cele din urmă să-l răstignească pe o cruce în formă de X. Astfel și-a sfârșit viața pământească Sfântul Apostol Andrei- cel Întâi Chemat, în data de 30 noiembrie, în timpul împăratului roman Nero. Așadar, Sfântul Apostol Andrei a răspuns fără tăgadă și din adâncul inimii sale chemării Mântuitorului Iisus Hristos, făcând cunoscută Evanghelia Sa la multe popoare păgâne, dărâmând altarele idolilor, întemeind biserici, așezând diaconi, preoți și episcopi în multe cetăți, inclusiv în pământurile locuite de strămoșii noștri, de aceea îl și considerăm ocrotitorul poporului nostru, poporul român fiind unic în lume prin faptul că este singurul popor latin de credință creștin-ortodoxă.
Preot Gușețelu Aurel-Dumitru
