O zi de război în Ucraina costă 100 mil. dolari şi afirmaţia aparţine fostului ministru ucrainian al Apărării, Oleksii Reznikov, potrivit Ukrinform. Presa ucrainiană mai relevă că „de la începutul invaziei pe scară largă, Ucraina a primit ajutor în valoare de 100 miliarde dolari de la aliaţii săi occidentali, inclusiv sub formă de arme şi echipamente militare”. S-au întâmplat mai multe lucruri, în ultimele zile, cu simbolistica lor particulară. În timpul recentei sale vizite –surprinzătoare- la Kiev, secretarul de stat american Anthony Blinken a reiterat sprijinul pentru contraofensiva ucrainiană şi a postat pe Twitter promisiunea unor eforturi viitoare de ajutorare, inclusiv în reconstrucţie, consolidând angajamentul neclintit al SUA faţă de Ucraina. Surprinzător, Blinken nu a ameninţat Rusia, şi nu l-a mai ridiculizat pe Vladimir Putin. A fost vizitat şi un cimitir al soldaţilor ucrainieni: Berkoveţ din Kiev. Din ianuarie 2021 SUA au investit peste 44,4 miliarde dolari în asistenţa de securitate, a reamintit Anthony Blinken, enumerând armele livrate în timp. Numai că nu puţini dintre susţinătorii occidentali ai Ucrainei şi-au exprimat în ultima vreme frustrarea faţă de încetineala procesului de recuperare a teritoriilor ocupate de armata rusă. Mai mult, Zelenski nu ezită să ridice tonul, la ţările care au oferit ajutor Ucrainei, afirmând că reducerea ajutorului nu face decât să prelungească războiul, să creeze riscuri pentru Occident în propria curte. O declaraţie, belicoasă, deloc bine primită. După analişti nu se întrevede o încetinire a ostilităţilor militare şi în acelaşi timp nu se prefigurează nici o victorie decisivă a uneia sau alteia din părţi şi nici un acord de pace, prin compromis, nu pare posibil în viitorul apropiat. Şi asta fiindcă severitatea şi persistenţa conflictului au depăşit toate aşteptările. Cel mai neobişnuit aspect al vizitei lui Blinken la Kiev este că aceasta s-a extins şi a doua zi. Ceea ce înseamnă că s-au purtat discuţi serioase, cu Volodimir Zelenski, ministrul de externe Dmitro Kuleba, premierul Denis Shmigal. La ultimul summit G20, considerat cel mai apolitic din istorie, diferitele evaluări ale declaraţiei comune au atras atenţia: discuţiile în abordarea Financial Times au fost considerate „un eşec al Occidentului”, iar în cea Reuters „un ultimatum pentru Federaţia rusă”. Oricum agenda summit-ului n-a fost ucrainizată şi paragraful ucrainian este menţionat în contextul necesităţii de a soluţiona toate conflictele care există în lume. În marja summit-ului Serghei Lavrov şi omologul său indian S. Jaishankar s-au întâlnit la Jakarta în încercarea febrilă a Indiei de a găsi un limbaj comun asupra Ucrainei, pentru declaraţia finală G20, care să permită guvernului Modi un triumf diplomatic, necesar în perspectiva alegerilor, deja la orizont. Aşadar, formula de compromis cu privire la Ucraina fusese negociată în prealabil, cu consimţământul… SUA. Principalele imperative ale G20 au vizat studiul problemelor economice globale, mai degrabă decât aspectele politice ale relaţiilor internaţionale. Semn că nu există un consens global asupra crizei ucrainiene. Mai nou, un nou avertisment sună neliniştitor pentru partea ucrainiană: faza activă a contraofensivei nu va dura mai mult de o lună, până la debutul vremii reci, fiindcă frigul va îngreuna mult manevrele. În fine, o ultimă coincidenţă: pe 7 septembrie a.c. guvernatorul regiunii Zaporojie, Evgheny Balitski, numit de Kremlin, a declarat pentru TASS, că Rusia şi Ucraina au nevoie de o platformă neutră, în care cele două ţări să poată negocia. Balitski este un politician experimentat din Melitopol, dintr-o familie de militari, cu două mandate în Parlamentul ucrainian şi avusese anterior o discuţie la Kremlin cu Vladimir Putin.
