În tot cursul zilei de ieri, primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a declarat că mai multe clădiri au fost uşor afectate în urma atacului cu drone ucrainiene, deşi Mykhailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Volodimir Zelenski a negat orice implicare, afirmând că nu are „relaţie directă”, cu cele întâmplate. Ministerul rus al Apărării, la rândul său, a recunoscut că Moscova a fost atacată marţi cu 8 drone, afirmând însă că apărarea antiaeriană a funcţionat perfect: 5 drone au fost interceptate, în timp ce alte 3 au fost dezafectate în plin zbor, graţie măsurilor de bruiaj electronic. Media rusă evocă însă între 20 şi 30 de drone şi faptul că a fost dificil de evaluat amploarea atacului. Unul care se înscrie în campania mai largă a incursiunilor ucrainiene în teritoriul rus. A fost mai întâi raidul asumat de legiunea „Libertate pentru Rusia”, în regiunea Belgorod, la nord de Harkov, o altă incursiune lângă Briansk, nu departe de Belarus, şi în fine trimiterea de drone navale pentru scufundarea sau avarierea navei de informaţii ruse Ivan Khurs ce supraveghează oleaductul TurkStream. Un posibil atac cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie din Krasnodar, în noaptea trecută, la est de Crimeea, iar un bombardament nocturn, asupra unei crescătorii de păsări din regiunea Lugansk, s-a soldat cu 5 morţi şi 19 răniţi. Potrivit informaţiilor preliminare, loviturile au fost administrate de un lansator de rachete multiple Himars, livrate de SUA Kievului. Pentru liderul cecen Ramzan Kadirov, atacul cu drone n-are nicio semnificaţie tactică, strategică sau psihologică. El a spus că măsurile de răspuns nu trebuie să fie dure, ci crude. El a anunţat debututl unei mai ofensive a unităţilor cecene în Doneţk, zona sa de responsabilitate, încât la contraofensiva ucrainiană va răspunde ofensiva Akhmat. Atacurile de ieri şi de azi-noapte, după Vladimir Putin, survin după atacul asupra sediului central de informaţii militare din Kiev. Dronele folosite de ucrainieni sunt drone de atac, aeropurtate, capabile să parcurgă până la 800 km şi să cântărească fiecare până la 18-20 kg. În urma evenimentelor descrise, Vladimir Putin a declarat că „suntem provocaţi la acţiuni în oglindă. Vedem ce e de făcut în acest sens(…). Este clar că indiferent de ceea ce spunem, ei vor căuta mereu vinovăţia în Rusia, dar acest lucru nu este adevărat: nu noi am început acest război, repet războiul a fost declanşat în 2014 în Donbas, de regimul de la Kiev şi nu noi suntem cei care folosesc mijloacele pe care le utilizează capii ucrainieni”. Cum de regulă nu comentează faptele legate de războiul din Ucraina, Vladimir Putin a apreciat că sistemul de apărare antiaeriană a funcţionat bine, dar are nevoie de întăriri. De reţinut un aspect: vicepreşedintele Dumei de stat, Piotr Tolstoi, a declarat că autorităţile ruse trebuie să ocupe Kievul pentru a opri bombardamentele. De ce s-au complicat lucrurile? Şeful diplomaţiei britanice James Cleverli a declarat că Ucraina are dreptul să lovească ţinte pe teritoriul rus în scop de apărare. Moscova nu exclude ruperea relaţiilor cu Londra din cauza ostilităţii rusofobe, o măsură extremă, dar nu poate, ţinând cont de implicarea semnificativă a Londrei în conflictul ucrainian, să nu se gândească la o asemenea măsură, a avertizat Serghei Lavrov. La 18 mai a.c. Wall Street Journal a publicat un raport conform căruia forţele speciale britanice din regimentul SAS (Special Air Service) şi SRR (Special Reconnessance Regiment) ale armatei britanice şi unităţi SBS (Special Boat Service) ale Marinei, operează lângă linia frontului. Într-un interviu, pentru cotidianul francez Ouest France, de luni Oleksiy Reznikov ministrul ucrainian al Apărării, a evocat iminenţa contraofensivei armatei sale, în vederea revenirii la frontierele din 1991, incluzând şi Crimeea. Acest contraatac de amploare va declanşa o mişcare de retragere a ruşilor din teritoriul nostru, anticipează ministrul ucrainian. Care a insistat pe urgenţa livrărilor de arme Ucrainei, promise de Occident.
