În cadrul ședinței Colegiului Prefectural ce s-a desfășurat, astăzi, a fost dezbătură și tema infrastructurii de apă din județul Dolj. Membrii Colegiului au fost informați destre starea prezentă a resurselor de apă, folosințelor în funcțiune, fie acestea alimentări de apă pentru populație, irigații sau piscicultură. Toate acestea reprezentând un subiect delicat după ce în această vară ne-am confruntat cu lipsă de precipitații și secetă accentuată. În acest context, directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, dl. Răzvan Șerban a trecut în revistă situațiile critice apărute în exploatarea resurselor de apă/satisfacerea cerințelor de apă precum și modul unde au fost aplicate prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare în județul Dolj.
La nivelul Doljului, numărul folosințelor de apă în funcțiune este de 886, din care 779 alimentări cu apă pentru populație, industrie, zootehnie; 85 alimentari cu apă pentru irigații; 22 alimentari cu apă pentru piscicultură. “Datorită lipsei de precipitații din ultimele luni și apariției fenomenului de secetă, specialiștii A.B.A Jiu au realizat și un plan de restricții și folosire a apelor în perioade deficitare, potrivit Legii Apelor. Concret, la nivelul județului am avut opt localități în care a fost aplicat un program de funcționare cu restricții de distribuire a apei în sistemul centralizat, iar în comuna Calopăr, din totalul de 68 de fântâni, 25 au secat. Totodată, Admininistrația Bazinală de Apă Jiu monitorizează în județul Dolj 48 surse de poluare (aglomerări umane, unități industriale) în vederea cunoașterii indicatorilor de calitate ai apei uzate, conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat”, a susținut directorul Apele Române Jiu.
În urma monitorizării realizate şi a analizării funcţionării staţiilor şi instalaţiilor de epurare, rezultă un număr total de 45 staţii și instalații de epurare din care 20% stații de epurare funcțonează corespunzător, iar restul de 80% au funcționat necorespunzător.
Funcționarea necorespunzătoare se atribuie stațiilor la care cel putin un indicator de calitate are depășită valoare limită (CMA) stabilită prin autorizația de gospodărire a apelor, precum și gradul scăzut de racordare a populației la sistemul de colectare a apelor uzate. Conform Master Planului privind strategia de dezvoltare a județului Dolj în domeniul serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare au fost delimitate 167 aglomerări umane, din care 66 au o populație echivalentă mai mare de 2000, iar 101 au o populație echivalentă mai mică de 2000. Ce este important de reținut, dintre acestea, doar 47 sunt racordate la rețele de canalizare. În ceea ce privește dotarea cu stații de epurare, la nivelul județului Dolj 36 de aglomerări beneficiază de epurare, din care 11 sunt mai mici de 2000 l.e. și 19 mai mari de 2000 l.e.
Ca o concluzie a problemelor identificate în neconformitate ar fi gradul scăzut de racordare a populației la sistemul de colectare a apelor uzate; nerespectarea termenelor de conformare, întâzierea obținerii actului de reglementare, realizarea de programe de măsuri (autorizațiile de gospodarire a apelor se emit doar în sistem integrat alimentare cu apă, rețea canalizare, epurare ape uzate); abandonarea lucrărilor de către constructor pentru lucrările aflate în curs de execuție.
“Având în vedere că majoritatea folosințelor de apă nu au respectat termenele din Programul de Măsuri, la expirarea termenului prevazut de Legea 55/2020 (măsurile prevenire pandemie COVID), ne vom vedea puși în imposibilitatea reglementării din punct de vedere al gospodăririi apelor pentru acest gen de folosințe, fapt care implică costuri suplimentare pentru utilizatorii de apă, cosecința fiind plata de 10 ori a volumelor de apă consumate și aplicarea de amenzi contravenționale. Soluția legală pentru a nu se ajunge la această situație ar putea fi modificarea cadrului legislativ și anume legea nr. 298/2018 în sensul prevederii posibilității de modificare a programelor de măsuri în ceea ce privește prelungirea termenelor stabilite prin autorizațiile de gospodarire a apelor emise” – Răzvan Șerban, director A.B.A Jiu.
