„Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”

0
494

În cadrul celei de a cincea conferințe de la Bruxelles pe tema „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”, coprezidată astăzi de Uniunea Europeană și de Organizația Națiunilor Unite, comunitatea internațională s-a angajat să acorde 5,3 miliarde EUR pentru 2021 și pentru anii următori Siriei și țărilor învecinate care găzduiesc cea mai mare populație siriană de refugiați. Din această sumă, Uniunea Europeană a anunțat 3,7 miliarde EUR, și anume1,12 miliarde EUR din partea Comisiei Europene și 2,6 miliarde EUR din partea statelor membre ale UE. Uniunea Europeană în ansamblu rămâne cel mai mare donator, având în vedere că a acordat asistență umanitară, de stabilizare și reziliență în valoare de 24,9 miliarde EUR, mobilizată colectiv de la începutul crizei, în 2011, pentru a face față consecințelor acesteia.

Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a declarat: „La un deceniu după ce sirienii au ieșit în stradă în mod pașnic, cerând libertate, justiție și perspective economice, aceste doleanțe nu au primit încă un răspuns, iar țara se află în haos. În ultimii zece ani, UE și statele sale membre au reprezentat împreună cel mai mare furnizor de sprijin pentru sirieni și continuă să creadă că sirienii sunt cei care trebuie să decidă viitorul propriei lor țări. Un viitor în care toți sirienii să se simtă în siguranță și liberi și în care să aibă o viață demnă. Prin conferința de la Bruxelles, UE a reunit încă o dată comunitatea internațională pentru a reafirma sprijinul nostru politic și financiar în favoarea sirienilor și a țărilor învecinate și pentru a găsi o soluție politică la criză.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a adăugat următoarele: „Asistăm în mod tragic la o înrăutățire a situației umanitare din Siria. Un deceniu marcat de un conflict devastator continuă să afecteze milioane de sirieni, inclusiv femei și copii. Comunitatea internațională nu trebuie să uite situația dificilă a civililor afectați. UE își intensifică asistența umanitară pentru a salva vieți pe teren. Ne reînnoim angajamentul de a ajuta poporul sirian și comunitățile-gazdă.”

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „După 10 ani de conflict în Siria, care au avut un impact sever asupra populației siriene și a țărilor învecinate care găzduiesc refugiați sirieni, status quo-ul din regiune nu mai poate fi menținut sub nicio formă. Acesta a fost unul dintre principalele mesaje care au reieșit astăzi în timpul celei de a cincea conferințe de la Bruxelles. Iar ajutorul oferit de UE nu se va limita la asistența financiară semnificativă confirmată astăzi. Noua agendă pentru Mediterana prevede un plan economic și de investiții care va contribui la sprijinirea redresării pe termen lung a regiunii și la stabilizarea acesteia.”

Peste 80 de țări și organizații internaționale au fost reprezentate în cadrul celei de a cincea conferințe de la Bruxelles, care a avut loc online la 29 și 30 martie. Participanții au abordat situația actuală din Siria și din regiune și și-au reafirmat sprijinul față de eforturile depuse sub coordonarea ONU în vederea găsirii unei soluții politice cuprinzătoare la conflict. Cea de a cincea conferință de la Bruxelles a oferit, de asemenea, o platformă unică de dialog cu societatea civilă din Siria și din regiune.

Copreședinții au adoptat o declarație.

Context

Începând cu 2017, conferințele de la Bruxelles cu tema „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii” au reunit comunitatea internațională în sprijinul eforturilor ONU în vederea găsirii unei soluții politice la conflict, în conformitate cu Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU. Conferințele au permis comunității donatorilor să ofere un sprijin umanitar și financiar vital pentru populația siriană și țările învecinate care găzduiesc refugiați sirieni. În plus, cele cinci conferințe au oferit o platformă care a permis întâlnirea dintre reprezentanții organizațiilor neguvernamentale siriene, regionale și internaționale și ai organizațiilor societății civile și factorii de decizie în cadrul „Zilelor dialogului”.