În Olanda, social-democraţii autohtoni, fac o figură realmente modestă în sondaje, şi susţinerea lui Frans Timmermans, spitzenkandidatul PES, se apropie de marja de eroare. La fel au stat lucrurile şi la alegerile europarlamentare precedente şi într-o împrejurare, polonezul Jaroslaw Kaczynski, liderul Partidului Lege şi Dreptate (PiS) i-a reamintit acest lucru. Cu toate acestea, vicepreşedintele Comisiei Europene, râvneşte o posibilă succesiune la funcţia deţinută de Jean Claude Juncker, ştiind că nu are vreo şansă, dar sperând să rămână în cărţi, cum se spune, prin gesturi de-a dreptul rătăcite. Momentan este candidat la preşedinţia Comisiei Europene, dar şi comisar european încă în mandat. Şi potrivit Ghidului privind standardele etice, pentru participarea membrilor Comisiei Europene în campania electorală, adoptat la începutul anului în curs, are de respectat o serie de exigenţe. Pe care le surmontează. Scrisoarea lungă, întinsă pe patru pagini, trimisă principalilor lideri de la Bucureşti, cu reproşuri generale, reiterate, referitoare la legile justiţiei şi modificarea codurilor penale, în pofida explicaţiilor concrete şi detaliilor prezentate de guvern şi experţii români, nu are altă menirea decât a tulbură, mai mult apele, într-o campanie electorală şi aşa agitată. Gestul lui Frans Timmermans nu este doar unul realmente nepoliticos, dar este în egală măsură şi ipocrit. Fiindcă în discuţiile purtate cu premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a lăsat impresia că „s-a convins”, prin argumentele concrete oferite. Nu este exclus însă ca Frans Timmermans să nu înţeleagă decât ceea ce doreşte. Fiindcă în urechi i se suflă „multe” de cozile noastre de topor. Scrisoarea a fost discutată, la o reuniune a Colegiului Comisarilor, din care Corina Creţu face parte, potrivit purtătorului de cuvânt al CE, Margaritis Schinas. Cum Corina Creţu are relaţiile pe care le care, momentan, cu PSD-ul, dezertând la PRO-România… Peste câteva luni, numele său ar putea deveni o amintire. Până atunci, pentru Frans Timmermans PSD şi ALDE sunt „calul de bătaie”. În scrisoarea trimisă preşedintelui Klaus Iohannis, preşedinţilor celor două camere şi premierului Viorica Dăncilă, datată 10 mai a.c., Frans Timmermans avertizează că Executivul european va declanşa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE („opţiune nucleară”) în cazul României, dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Numai că modificările respective sunt dispuse expres şi integral de Curtea Constituţională a României. Lupta anti-corupţie este în particular vizată. Dar cine a perturbat-o? Frans Timmermans ameninţă cu instituirea sistemului intitulat „Cadrul statului de drept” („Rule of law framework”), adică dialogul va deveni tehnic, nu politic ca până acum. Abandonarea MCV, în abordarea comisarului Frans Timmermans, probează că mecanismul lipsit de orice bază legală în dreptul european, pe deasupra un instrument ineficient în asigurarea progresului statelor membre ale UE, către implementarea standardelor europene cu privire la statul de drept, este necesară. Utilizarea termenului „suspendare” şi nu „renunţare”, are interpretări diferite. Oricum, de MCV nu va mai fi nevoie. Deşi viitoarea Comisie Europeană, ne aşteptăm, va restabili egalitatea membrilor şi supremaţia legii în UE. România, care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului European, termină mandatul la sfârşitul acestei luni. Deocamdată este alăturată Poloniei şi Ungariei, în „clubul elevilor răi”. Admitem că UE trebuie să adopte o politică privind statul de drept, coerentă şi unitară, care trebuie respectată de toate ţările membre. O Europă fără corupţie şi o justiţie independentă sunt aspiraţii ale tuturor cetăţenilor. La 30 de ani de la căderea regimului comunist, democraţia din ţara noastră rămâne încă tânără. Dar statul de drept nu este un mister pentru cea mai mare parte dintre români. Cu toate acestea, într-o postare recentă pe blogul său, fostul premier Adrian Năstase, atrăgea atenţia în legătură cu „statul de drept” din Olanda, singura ţară din Europa care interzice orice control de constituţionalitate, motiv pentru care nici nu este dotată cu o Curte Constituţională, încât bună parte din drepturile cetăţeneşti pot fi cu uşurinţă eludate prin lege. Olandezii au, într-adevăr, un Consiliu de stat, de tip francez, dar acesta se ocupă cu aspecte administrative, neavând competenţe în chestiuni constituţionale. Cunoscând bine situaţia din ţara noastră, Frans Timmermans doar se preface că nu o înţelege, poziţionându-se avantajos propriilor sale interese. Momentan electorale, anterior politice.
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord