Pentru următorul buget pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia propune crearea programului InvestEU, pentru a grupa sub aceeași cupolă finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Cu InvestEU, Comisia va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.
Președintele Jean-Claude Juncker a declarat: „Planul de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în mobilizarea de investiții private și crearea de locuri de muncă în Europa. Planul a atras deja investiții de aproape 290 de miliarde de euro, care fără el nu ar fi fost posibile, și a oferit finanțare unui număr de 635 000 de întreprinderi mici. Cu InvestEU, dorim să luăm acest model de succes și să-l extindem pentru a acoperi numeroasele programe de finanțare oferite de UE. Simplificăm, facem mai mult cu mai puține resurse și punem un accent sporit pe investițiile sociale.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Programul InvestEU este o reformă structurală la nivelul bugetului UE. El grupează multitudinea de programe de finanțare ale UE într-o structură unică, sub o marcă unică: InvestEU. Pornind de la succesul Fondului european pentru investiții strategice, vom putea continua să stimulăm crearea de locuri de muncă, inovarea și competențele în Europa, cu avantajul suplimentar de a oferi beneficiarilor proceduri mai simple și mai transparente. InvestEU ne va ajuta să atingem obiective de politică precum sustenabilitatea, excelența științifică, incluziunea socială și sprijinul acordat extinderii micilor întreprinderi, cu scopul de a mobiliza investiții în valoare de peste 650 de miliarde de euro, în majoritatea lor din sectorul privat. În plus, oferim statelor membre opțiunea de exploata mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE prin intermediul fondului de garantare. Un câștig pentru toți”.
Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.
1. Fondul InvestEU
Pornind de la succesul Planului Juncker, Fondul InvestEU va continua să mobilizeze investiții publice și private în UE, pentru a contribui la acoperirea deficitului de investiții încă semnificativ din Europa. Mai exact, noul fond:
- va face mai mult cu mai puține resurse: Comisia propune alocarea unei sume de 15,2 miliarde de euro pentru Fondul InvestEU. Bugetul UE va putea astfel să furnizeze o garanție de 38 de miliarde de euro, care va fi folosită pentru a sprijini proiecte de importanță strategică în întreaga UE. Prin reunirea unor investiții private și publice, Comisia se așteaptă ca Fondul InvestEU să atragă investiții suplimentare în valoare de peste 650 de miliarde de euro în întreaga UE, pe parcursul perioadei de 7 ani;
- va crea un portofoliu diversificat și flexibil: Fondul InvestEU sprijină patru domenii de politică: infrastructuri sustenabile; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii; investiții sociale și competențe. Programul InvestEU va fi totodată flexibil: el va avea capacitatea de a reacționa la evoluțiile pieței și ale priorităților politice de-a lungul timpului;
- va raționaliza și va simplifica: programul InvestEU va avea o structură de guvernanță și de raportare unică și coerentă, evitând suprapunerile. Un fond unic va integra numeroasele instrumente financiare de la nivelul UE, precum și normele aplicabile care le însoțesc. Se va putea astfel pune un accent sporit pe domeniile și obiectivele de politică. De la sprijinul oferit pentru îndeplinirea obiectivelor climatice de la Paris, la îndeplinirea angajamentelor noastre din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, programul InvestEU va fi strâns legat de prioritățile de politică ale UE;
- va valorifica expertiza locală, națională și europeană a partenerilor noștri de finanțare: ținând cont de rolul său de bancă publică a UE, de capacitatea sa de a opera în toate statele membre, precum și de experiența sa în gestionarea FEIS, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) va rămâne principalul partener financiar al Comisiei în cadrul InvestEU. În plus, băncile de promovare și alte instituții regionale și naționale ale statelor membre care pot oferi expertiză și experiență specifice pot deveni parteneri financiari, sub rezerva îndeplinirii unor condiții;
- va ajuta statele membre să exploateze mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE: statele membre vor putea opta să direcționeze o parte a fondurilor care le sunt alocate în cadrul politicii de coeziune către garanția bugetară InvestEU. Toate fondurile direcționate către Fondul InvestEU vor beneficia de garanția UE și de ratingul de credit ridicat al acesteia, fapt care va da o forță sporită investițiilor naționale și regionale. Fondurile respective vor fi utilizate exclusiv în beneficiul statului membru care alege această opțiune. Pentru a facilita implementarea fără probleme a Fondului InvestEU, Comisia lucrează de asemenea la ulterioara simplificare a controlului ajutoarelor de stat în cazul sumelor vărsate de statele membre prin programul InvestEU.
2. Platforma de consiliere InvestEU
Pornind de la modelul Portalului european pentru proiecte de investiții(link is external) al planului de investiții, Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent în cadrul unui ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor. Ea va oferi sprijin și asistență tehnică pentru a ajuta la pregătirea, dezvoltarea, structurarea și implementarea proiectelor, inclusiv la consolidarea capacităților.
3. Portalul european pentru proiecte de investiții
Portalul european pentru proiecte de investiții al planului de investiții dă vizibilitate proiectelor de investiții din întreaga UE și va fi continuat în cadrul programului InvestEU. Portalul reunește investitori și promotori de proiecte; el pune la dispoziție o bază de date ușor accesibilă și ușor de utilizat, dă mai multă vizibilitate proiectelor și le permite investitorilor să identifice oportunități de investiții în sectorul sau zona lor de interes.
Reformele structurale rămân esențiale
Finanțarea din partea UE nu va soluționa, de una singură, problema nivelurilor scăzute ale investițiilor în Europa. Statele membre ar trebui să utilizeze tot sprijinul disponibil pentru a elimina barierele naționale din calea investițiilor și pentru a-și îmbunătăți mediile de afaceri, în special prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. La 31 mai, Comisia a propus crearea unui Program de sprijin pentru reforme care va sprijini reforme prioritare în toate statele membre ale UE și va beneficia de un buget total de 25 de miliarde EUR. Acest nou program include un sprijin financiar pentru reforme, precum și asistență și expertiză tehnică.
Etape următoare
Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil. Orice întârziere ar însemna că vom continua să ne confruntăm cu niveluri scăzute ale investițiilor publice și private în UE, ceea ce ar avea consecințe concrete asupra creării de locuri de muncă și a creșterii economice în statele membre.
Obținerea, în 2019, a unui acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între bugetul actual (2014-2020) și noul buget pe termen lung, precum și ar oferi previzibilitate și continuitate finanțării, în beneficiul tuturor.
Context
De la lansarea Planului Juncker, condițiile investiționale din Europa s-au îmbunătățit datorită reformelor structurale adoptate de statele membre și situației economice mai favorabile, dar și datorită unor intervenții precum FEIS. Cu toate acestea, există încă un decalaj important în materie de investiții în Europa:
- investițiile în activități cu grad de risc ridicat cum ar fi cercetarea și inovarea sunt încă insuficiente, fapt care poate fi dăunător pentru competitivitatea industrială și economică a Uniunii și pentru calitatea vieții cetățenilor săi;
- activitățile de investiții în infrastructuri desfășurate în UE se ridicau la 1,8 % din PIB-ul UE în 2016, în scădere față de 2,2 % în 2009;
- pe lângă aceasta, trebuie să abordăm nevoile de investiții structurale ale UE în contextul evoluțiilor tehnologice și al competitivității globale, inclusiv cele din domeniul inovării, al competențelor, al infrastructuri, și al întreprinderilor mici și mijlocii, precum și nevoia de a soluționa provocări societale majore, cum ar fi sustenabilitatea și îmbătrânirea populației.
Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, a fost lansat în noiembrie 2014 pentru a inversa tendința descendentă a nivelurilor deja scăzute ale investițiilor și pentru a înscrie Europa pe calea redresării economice. Operațiunile aprobate în cadrul Fondului european pentru investiții strategice al Planului Juncker ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 287 de miliarde de euroCăutați traducerile disponibile până în mai 2018. Se preconizează că un număr de circa 635 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare.
La 12 decembrie 2017, Parlamentul European și statele membre au convenit asupra regulamentului de consolidare a FEIS și de extindere a obiectivului de investiții la 500 de miliarde de euro până la finele anului 2020. Regulamentul FEIS 2.0 a intrat în vigoare la 30 decembrie 2017.
Documentul de reflecție al Comisiei din 28 iunie 2017privind viitorul finanțelor UE a subliniat necesitatea de „a face mai mult cu mai puține resurse” și de a exploata efectul de levier al bugetului UE într-o perioadă marcată de constrângeri bugetare.
Evaluarea independentă a FEIS publicată în iunie 2018, a concluzionat că garanția UE este o modalitate eficientă de mărire a volumului operațiunilor mai riscante ale BEI și că ea utilizează mai puține resurse bugetare în comparație cu instrumentele financiare. Această evaluare subliniază și nevoia de a îmbunătăți în continuare accesul la finanțare în domeniul inovării, precum și de a mări sinergiile cu alte programe de finanțare ale UE.
