Dosarele de pensionare medicală, verificate la sânge – „1.200 de depensionări la Dolj într-un an”

1
656

Daniel Baciu, Director coordonator Casa Judeţeană de Pensii Dolj

Pensionarea pe caz de boală este o opţiune adoptată de românii care întâmpină grave probleme de sănătate şi nu-şi pot continua activitatea într-un loc de muncă. Restructurările masive de după 90 au lăsat în afara câmpului muncii sute de mii de români care s-au pensionat medical pentru a-şi asigura un venit. An de an, o adevărată morişcă pusă în mişcare atunci, a strecurat printre pensionarii cu afecţiuni grave, solicitanţi care nu îndeplineau condiţiile pentru a beneficia de acest drept. Situaţia a fost luată la bani mărunţi abia când criza a scos la iveală un sistem de pensii publice sufocat de sutele de dosare medicale care ajungeau lunar la comisiile de expertiză. Printre acestea şi unele nefondate. Verificările din ultimul an s-au soldat cu 1.200 de depensionări la Dolj datorate în mare parte, recuperării capacităţii de muncă de către beneficiari, dar şi cu o scădere considerabilă a nivelului de adresabilitate. De la 700 de dosare la începutul anilor 2000, s-a ajuns la circa 60 de dosare pe lună în această perioadă, semn că valul de controale a atenuat elanul celor ce îşi propuseseră să se pensioneze, chiar dacă nu era cazul. Într-un interviu acordat cotidianului nostru, directorul coordonator al Casei Judeţene de Pensii Dolj Daniel Baciu a explicat care sunt tendinţele actuale ale acestui fenomen la nivelul Doljului, unul dintre judeţele cu cel mai mare număr de pensii de invaliditate din ţară, lăsând cifrele să vorbească de la sine.

Cum explicaţi că Doljul se numără printre judeţele cu cel mai mare număr de pensii de invaliditate din ţară?

– Numărul mare de pensionari nu provine de anul trecut sau de acum 2-3 ani, ci de zeci de ani. Vorbim despre un fenomen foarte amplu. Doljul numără peste 200.000 de pensionari, iar la capitolul pensii de invaliditate se află pe locul trei la nivel naţional. La baza acestei situaţii sunt şi cauze obiective cum ar fi acelea că este un judeţ foarte mare, industrializat înainte de Revoluţie. Locurile de muncă se pretau atunci la condiţii mai grele în medii toxice, de unde şi problemele de sănătate ale oamenilor. În plus, după Revoluţie, se făceau disponibilizări de ordinul miilor. La momentul respectiv, pensia de invaliditate a fost considerată ca o formă de protecţie socială – oamenii nu aveau de lucru şi atunci se pensionau pe caz de boală.

– Anul trecut, în vară aţi început verificările dosarelor de pensionare medicală. Care a fost rezultatul acţiunii?

Din vara lui 2010 până în luna iulie a acestui an, am verificat absolut toate dosarele de invaliditate de la nivelul judeţului Dolj. Potrivit procedurii, prin revizuirea anuală, pensionarii trebuie să vină o dată pe an la comisia de expertiză pentru a se verifica dacă starea lor de sănătate s-a schimbat. S-au constituit comisii încrucişate cu specialiştii de la cele patru cabinete de expertiză la care sunt arondate localităţile din Dolj şi s-a procedat în aşa fel încât specialistul care a pus diagnosticul să nu facă parte din comisia de control. În urma acestor verificări am depensionat aproximativ 1.200 de persoane pentru că diagnosticul în baza căruia au fost pensionaţi nu corespundea de fapt realităţii. Ca număr de depensionări, suntem pe primele cinci locuri pe ţară. Aici ne confruntăm cu sistemul sanitar, medicii nu vor să se contrazică unii pe alţii. Noi am cooperat foarte bine cu medicii care au înţeles că este o problemă reală şi au răspuns foarte bine la iniţiativa noastră pentru a reuşi să ţinem sub control fenomenul pensionărilor de invaliditate.

În curtea instituţiei, sute de doljeni se perindă zilnic, fiecare cu problemele şi nelămuririle sale, iar la ghişee funcţionarii lucrează la foc continuu.

– Se poate spune că aţi început „curăţenia” în sistemul de pensii medicale?

Noi vrem să facem curăţenie în sistem tocmai pentru a-i proteja pe cei care merită să ia pensie, oamenii cu adevărat bolnavi. Statul nu poate să-şi mai permită să plătească nişte indemnizaţii care uneori nu sunt luate pe drept. E o măsură foarte greu de luat. Le-am explicat şi colegilor din comisiile de expertiză – să nu cădem în extrema cealaltă – de dragul de a face curăţenie, să tăiem pensiile celor care merită cu adevărat. Încercăm să clarificăm situaţia în cazul celor care la un moment dat un reuşit să intre în posesia acestei categorii de pensie cu caracter special faţă de celelalte categorii, în sensul că pentru acordarea sa intervin 100% criteriile medicale. Oamenii nu au înţeles că această categorie de pensie are caracter temporar şi că la un moment dat e posibil să nu o mai primească. Un diagnostic care ţi se acordă iniţal se poate agrava sau se poate ameliora. În momentul când se agravează se trece dintr-un grad de invaliditate superior într-un grad de invaliditate inferior, dacă se ameliorează se trece din gradele inferioare în gradele superioare. Dacă recuperarea este completă, evident că persoana respectivă nu mai poate beneficia de pensie de invaliditate.

– Ce spun cifrele în privinţa evoluţiei acestui fenomen?

În anul 2009, în Dolj se înregistrau 42.000 de pensii de invaliditate şi acum numărul lor a scăzut considerabil, ajungând la aproximativ 35.700, iar scăderea continuă. Trebuie menţionat faptul că pensionarii pot ieşi din sistem prin deces, reintegrare sau depensionare. Şi la nivelul gradului de adresabilitate cifrele arată că aceste controale au avut rezultate foarte bune. În anii 2000 aveam câte 700-800 de cazuri de pensionare care intrau în sistem lunar, iar acum avem în jur de 60-70 de cazuri. Diferenţa este foarte mare. Acum oamenii ştiu că se fac controale şi nu mai au curaj să mai încerce dacă ştiu că nu este cazul.

Cum depistaţi dosarele medicale nefondate?

Când o persoană vrea să fie pensionată pe caz de boală se adresează unui medic specialist din reţeaua sanitară – şi aici nu este vorba de medicii din cadrul Casei de Pensii. Medicul respectiv face toate analizele şi internările necesare în baza cărora întocmeşte documentaţia. Noi, prin intermediul comisiilor de expertiză doar judecăm dosarul medical. În cazul în care există dubii în privinţa diagnosticului ar trebui să avem anumite dotări pentru a se face o contraexpertiză. Tot ce putem face este să trimitem cazurile neclare la Institutul Naţional de Recuperare a Capacităţii de Muncă din Bucureşti, unde este verificat din nou. Legea nu ne permite să avem nişte cabinete proprii, să stabilim dacă dosarul corespunde sau nu realităţii. Ar fi o soluţie ca statul să ne permită să avizăm nişte laboratoare la care să trimitem cazurile în care avem dubii pentru investigaţii.

ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA

 

1 COMENTARIU

  1. vorbeste despre depensionari dar de MAICAsa cind vorbeste ca este pensionata abuziv pe caz de boala (care nu o are)….sau trebuie sa vina corpul de control al ministrului sa verifice aspectele astea….. si atunci se lauda cu inca o persoana depensionata…sa vezi ce articol..

Comments are closed.