„Creşterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri”

0
422

Creşterea economică s-a accelerat în România, în 2017, PIB-ul real fiind estimat să înregistreze o cifră record în perioada post-criză – 6,7% creştere. Principalul motor al creşterii a fost consumul privat, sprijinit indirect de reducerile de taxe şi creşterile salariale din sectorul public şi privat. După o perioadă de scădere în 2016, investiţiile totale au început din nou să crească în 2017, însă într-un ritm mai lent, datorat în principal scăderii serioase a investiţiilor publice pentru al doilea an la rând. Creşterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri, acest lucru făcând ca exporturile nete să acţioneze ca o frână în calea creşterii PIB-ului real, în ciuda creşterii relativ puternice a exporturilor pe ansamblu. Acestea sunt principalele concluzii ale previziunilor economice intermediare de iarnă, publicate de Comisia Europeană miercuri, 7 februarie.

Pe ansamblul Uniunii Europene, ratele de creştere pentru UE şi pentru zona euro au depăşit estimările formulate anul trecut, continuându-se tranziţia de la redresarea economică la expansiune. Se estimează că economiile din UE şi din zona euro au crescut cu 2,4% în 2017, cel mai rapid ritm de creştere din ultimul deceniu. De asemenea, se estimează că aceste rezultate solide se vor menţine pentru întreaga UE şi pentru zona euro în 2018 cu o rată de creştere de 2,3% şi respectiv de 2,0% în 2019. „Economia Europei a intrat în 2018 cu o sănătate solidă. În zona euro se înregistrează o rată de creştere care n-a mai fost atinsă de dinainte de criza financiară. Nivelul şomajului şi al deficitelor continuă să scadă, iar investiţiile cresc în sfârşit într-un ritm simţitor. Creşterea economică este, la rândul său, mai echilibrată decât era acum un deceniu şi poate deveni mai durabilă, cu condiţia să continuăm reformele structurale inteligente şi politicile bugetare responsabile. Nu vom avea mereu această şansă de reformă care ni s-a oferit acum: acum este momentul să luăm deciziile ambiţioase de care este nevoie pentru a consolida uniunea economică şi monetară”, a subliniat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a afirmat:

Previziunile intermediare vor examina evoluţia anuală şi trimestrială a PIB-ului

Previziunile economice europene intermediare se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 26 ianuarie 2018. În ceea ce priveşte celelalte date care au fost avute în vedere în scopul formulării previziunilor, s-a ţinut cont de informaţiile disponibile până la data de 30 ianuarie 2018. Din acest an, Comisia Europeană va reveni la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară şi în toamnă) şi a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară), în locul celor trei (iarnă, primăvară şi toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare vor examina evoluţia anuală şi trimestrială a PIB-ului şi evoluţia inflaţiei, pentru anul în curs şi anii următori, pentru toate statele membre şi pentru zona euro, precum şi datele agregate la nivelul UE.