Comisia Europeană a publicat raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare, anunţând că s-au făcut progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese, dar sunt menţionate şi provocări la adresa independenţei Justiţiei.
Potrivit celui mai nou raport, privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, ţara noastră a “realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, se arată în raport.
Totodată, comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, “deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV”. Comisia Europeană anunţă că o nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018.
Raportul publicat ieri analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV. „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Raportul a fost făcut public de Bruxelles la ora 11.00.
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare şi de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţii internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse.
În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat realizările din ultimii 10 ani şi etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea şi pe răspunderea autorităţilor române, precum şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidenţiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil şi, de asemenea, de evitarea evoluţiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.
***
Comisia Europeană recomandă României aplicarea codurilor de conduită privind membrii Parlamentului şi ai Guvernului care critică sistemul judiciar, un cod de conduită care să includă dispoziţii referitoare la respectarea independenţei sistemului judiciar. Un exemplu dat în raportul MCV este ca atunci când un politician a afectat sistemul prin declaraţii, să se ia măsuri în Parlament.
Experţii Comisiei Europene se referă la criticile la adresa sistemului judiciar care ar necesita măsuri instituţionale. “Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017. Includerea unei dispoziţii generale cu privire la respectarea separării puterilor este o măsură pozitivă. Deşi nu a dat curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independenţa sistemului judiciar, prin punerea în aplicare a codului s-ar putea obţine acelaşi efect în moduri diferite. Prin urmare, următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce priveşte definirea acţiunilor care ar depăşi limitele stabilite de acesta şi a măsurilor care se iau în cazul în care aceste limite sunt depăşite”, se menţionează în raportul MCV.
Comisia Europeană dă şi un exemplu: “Ar fi de aşteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul”. „Raportul din ianuarie a sugerat, de asemenea, că ar fi utilă adoptarea de către Guvern a unui cod de conduită pentru miniştri. În iulie 2017, Guvernul nou numit a adoptat un cod de conduită pentru miniştri, care include o dispoziţie similară cu privire la respectarea separării puterilor”, mai precizează specialiştii.
