La această oră Madridul aşteaptă răspunsul independentistului Carles Puigdemont care trebuie să precizeze tranşant dacă declară sau nu independenţa anunţată în faţa Parlamentului autonom. Vicepreşedintele guvernului spaniol Soraya Saenz de Santamaria a avertizat: „dacă răspunsul nu este cel aşteptat de Madrid, guvernul va aştepta aplicarea art. 155 din Constituţie”. Niciodată declanşat de la adoptarea Constituţiei în 1978, el prevăzând că în caz de rebeliune contra legii, într-o regiune, guvernul central, după un vot în Senat, poate lua măsurile necesare pentru respectarea obligaţiilor dând instrucţiuni tuturor autorităţilor regiunii. Cotidianul „El Mundo” avansează ipoteza înlocuirii guvernului catalan cu o nouă echipă transpartizană sau de tehnocraţi. „La Vanguardia” anunţă că fiecare minister spaniol va controla departamentul echivalent din Catalonia, desemnând un delegat teritorial. Cotidianul „ABC” asigură că Partidul Socialist (PSOE) -aflat în opoziţie- susţine Partidul Popular (PP) al lui Mariano Rajoy, în apărarea unităţii ţării. Ieri, surse guvernamentale au reafirmat că este luată în calcul ipoteza abandonării art. 155 din Constituţie dacă Puigdemont convoacă alegeri anticipate. Dar o asemenea teză a fost infirmată de ministrul regional al Afacerilor Externe, Raul Romeva, pe motivul că acestea „nu sunt pe masă”. Într-un fel, Carles Puigdempont este cu spatele la zid: în sânul coaliţiei heteroclite unii doresc să facă pasul înapoi, alţii să avanseze. Convocarea unor alegeri anticipate în Catalonia, i-ar putea permite lui Carles Puigdemont să nu iasă umilit din toată această poveste. O ocazie oportună ar fi şi pentru Madrid să recucerească o parte dintre catalani, care înclină să devină independentişti. Tensiunea între Madrid şi Barcelona a crescut după plasarea în detenţie a două figuri reprezentative ale secesiunii: Jordi Sanchez şi Jordi Cuixa, reţinuţi pentru incitare, dar consideraţi prizonieri politici în Catalonia.
