Peste 30% dintre familiile de romi din Dolj nu au în gospodărie un frigider în stare de funcţionare, în timp ce televizorul color este un bun care lipseşte din 21% de case. Totodată, autoturismul, computerul şi maşina de spălat lipsesc într-o proporţie de peste 55%, după cum relevă un studiu realizat de Universitatea din Craiova, cuprins în proiectul „Eliminarea prejudecăţilor faţă de persoanele cu grad mare de excluziune din judeţul Dolj” din cadrul Secretariatului tehnic al Pactului teritorial SV Oltenia, efectuat în localităţile Craiova, Calafat, Filiaşi, Amărăştii de Jos, Cerăt, Sadova, Plopşor, Caraula, Coţofenii din Faţă şi Sălcuţa de Calopăr, pe un eşantion de 150 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.
Tinerii romi spun că şcoala nu le asigură reuşita în viaţă
Datele acestei cercetări indică un nivel scăzut de educaţie şcolară al subiecţilor, peste 23% dintre aceştia declarând că nu au şcoală, 12% au absolvit patru clase, iar 6,3% au opt clase. 95% dintre romi nu au absolvit liceul. Potrivit studiului, cei mai mulţi subiecţi au afirmat că sărăcia şi căsătoria timpurie au condus la abandonul şcolar. „Accesul redus la educaţie şi integrarea sunt determinate, pe de o parte, de ancorarea în tradiţie, şi pe de alta, de lipsa posibilităţilor materiale”, se arată în studiul cu pricina. Puşi în situaţia de a-şi imagina că sunt părinţi, subiecţii – tineri căsătoriţi – aproximativ 49% dintre ipoteticii părinţi au declarat că şi-ar sfătui copilul să meargă la liceu, în timp ce aproape un sfert dintre aceştia l-ar sfătui să înceapă să muncească sau să plece în străinătate. În proporţie de 28%, tinerii romi consideră şcoala, educaţia, nu au un rol foarte important pentru reuşita în viaţă.
Nu acceptă căsătoriile interetnice
În ceea ce priveşte egalitatea în faţa legii, 73% dintre romi consideră că în România legea nu se aplică la fel pentru toată lumea, iar ei sunt victimele discriminării. În interacţiunea cu instituţiile publice, în cadrul primăriilor, a poliţiei şi sistemului sanitar, ei se simt puternic discriminaţi, doar în şcoli aceştia simţindu-se mai puţin defavorizaţi. Populaţia romă din eşantionul studiat se arată reticentă în privinţa căsătoriilor interetnice, 80% dintre respondenţi fiind pentru căsătoria în interiorul propriului grup etnic. Pe de altă parte, însă căsătoriile aranjate sunt un aspect al tradiţiei la care romii tind să renunţe. 60% dintre respondenţi consideră că este bine ca elevii români şi cei romi să înveţe în aceeaşi clasă, peste 50% că este bine să lucreze în acelaşi loc, însă doar 7% spun că e bine ca românii şi romii să se căsătorească între ei.
Romii consideră că au mai puţine calităţi decât românii
Romii cred despre ei înşişi că sunt cinstiţi în proporţie de 22,8%, că 20,5% sunt civilizaţi, că 60% sunt credincioşi, 20,7% disciplinaţi, 20,7% au respect pentru muncă. În mare parte, ei consideră că au calităţi, dar puţine, în proporţie de 16,2%. De altfel, atât romii, cât şi românii, consideră că românii au mai multe calităţi. Totodată, ca o concluzie generală desprinsă din întregul sondaj vizavi de unele comportamente şi fapte reprobabile, „atât românii, cât şi romii, se învinuiesc unii pe ceilalţi, dar în acelaşi timp se şi autoresponsabilizează”.
Aproximativ 52% dintre subiecţii cercetării au declarat că şi-au pierdut, la un moment dat, certificatul de naştere, în timp ce aproape 60% buletinul de identitate.
Conform cercetării, peste 75% dintre respondenţi consideră că se află sub pragul de supravieţuire, iar veniturile medii obţinute de ei, fie din indemnizaţii, ajutor social sau alocaţii, se situează sub 400 de lei.
Romii din Dolj au declarat că ar vrea să locuiască într-un cartier sau localitate în care trăiesc mai mulţi români şi că sunt dispuşi să lege relaţii de muncă sau prietenie cu românii.
