Ieri, în Sala „Albastră” a Universităţii din Craiova a avut loc festivitatea omagială, pentru celebrarea a 50 de ani de învăţământ tehnic superior de „Automatică” şi 40 de ani de învăţământ academic la „Calculatoare”. Este o istorie întreagă în spate, una care a pus pe linii moderne cercetarea şi dezvoltarea automaticii şi informaticii tehnice. Au fost prezenţi unii dintre cei care au pus bazele acestei forme de învăţământ, iar rezultatele se văd, prin numărul mare al absolvenţilor ajunşi în posturi şi funcţii cu responsabilitate în unităţi economice ori instituţii publice.
În urmă cu 50 de ani, debutau cursurile de Automatică, în cadrul Facultăţii de Electrotehnică. Zece ani mai târziu, apărea şi specializarea „Calculatoare”. «Am fost martor al schimbărilor, fiind şi absolvent al acestei unităţi de învăţământ superior. Trebuie să le mulţumim tuturor celor care au pus, atunci, în 1966, bazele acestei facultăţi. Unii dintre ei sunt şi acum lângă noi şi le mulţumim. Sunt „seniorii”, fără de care nu se putea face nimic. Să nu-l uităm pe domnul prof. univ. dr. Constantin Belea, părintele automaticii şi calculatoarelor. Dacă pot spune ceva în plus ar fi „nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul celor care sunt acolo”. Dar, mai bine îi las pe cei prezenţi la acest ceas aniversar să spună câteva cuvinte, oricum mai pline de însemnătate”, a spus prof. univ. dr. ing. Dan Selişteanu, decan al Facultăţii de Automatică, Calculatoare şi Electronică, din cadrul Universităţii din Craiova.
„Mediul academic trebuie să fie sursa primordială a dezvoltării”
Prof. univ. dr. Cezar Ionuţ Spînu, rectorul Universităţii din Craiova, a ţinut să precizeze: „Este o instituţie extrem de importantă în procesul de învăţământ. Am mai spus-o şi o voi repeta că mediul academic trebuie să fie sursa primordială a dezvoltării, a încrederii în sine a tinerilor. Prin aniversarea de acum, facem mai multe lucruri: începutul unei ere noi, dacă nu a unei lumi, şi dezvoltarea societăţii. Înfiinţarea din 1966 a fost o dovadă de vizionarism, pentru care le mulţumim celor din acei ani de început. Ceea ce s-a întâmplat de-a lungul anilor a fost o dovadă că s-a lucrat cât se poate de bine. Sunt mândru că fac parte din Universitatea din Craiova!”. La rândul său, prof. univ. dr. ing. Ştefan Gheorghe, preşedintele Senatului Universităţii din Craiova, a afirmat: „În urmă cu 50 de ani, s-au pus bazele acestei facultăţi, iar rezultatele s-au observat în decursul timpului. În urmă cu câteva zile, Senatul Universităţii din Craiova a aprobat, în unanimitate, decernarea titlului de „Profesor emerit” pentru doi dintre întemeietori – Mircea Ivănescu şi Vladimir Răsvan”.
Istorie şi prezent
La manifestare au fost prezenţi trei rectori, doi foşti şi unul în funcţie. Cel aflat în post, Cezar Ionuţ Spânu, a fost amintit şi am redat din discursul său. Cel de-al doilea, fost rector al Universităţii din Craiova, este prof. univ. dr. ing. Mircea Ivănescu, unul dintre cei care au pus bazele automaticii la Craiova, care a şi ţinut un discurs: „Eram tânăr absolvent, pe atunci, al Politehnicii din Bucureşti. Am venit, la Craiova, alături de alţi colegi. Am avut şansa ca domnul prof. univ. dr. Marius Preda să ne fie mentor şi să dorească reînfiinţarea, de această dată sub titulatura Universităţii din Craiova, a învăţământului tehnic. Am mai avut o şansă, prin aceea că domnul prof. univ. dr. Constantin Belea, părintele automaticii româneşti, a dorit şi a avut viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei specialităţi. Atunci, s-a dezvoltat un grup, din care, cu scuze, dacă uit pe cineva, au făcut parte Oleg Cividjan, Constantin Marin, apoi Vladimir Răsvan. Mă bucur că tinerii care au venit după noi au dus mai departe şcoala de automatică şi calculatoare”. Al treilea ex-rector este acad. prof. univ. dr. ing. Ion Dumitrache, fost ocupant al postului la Universitatea „Politehnica” Bucureşti şi preşedinte al Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică: „Mă leagă foarte multe de Craiova şi de spaţiul academic de aici. Ştiu când s-au pus bazele acestei facultăţi, cu atât mai mult cu cât cei de la început au fost absolvenţi ai Politehnicii bucureştene. Aş dori să fac un apel la tinerii din ziua de azi: să înţeleagă că ne aflăm într-o nouă etapă, iar inginerii automatişti sunt chemaţi să găsească soluţii pentru dezvoltarea societăţii. Se spune despre această disciplină că ar fi una ascunsă, dar şi creierul are aceleaşi atribute. Este vorba de gândire şi de ceea ce poate scoate aceasta, de aceea îi îndemn pe studenţi să cerceteze. Fiind la ceas aniversar, din partea Societăţii Române de Automatică acord o Diplomă de Excelenţă unităţii craiovene, pe care o considerăm aflată în primele rânduri ale cercetării”.
Un Doctor Honoris Causa, la Universitatea din Craiova
Tot ieri, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova dr. ing. habilitat Silviu-Iulian Niculescu, director de cercetare gradul I în Franţa (Centre National de la Recherche Scientifique – Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), director al Laboratorului CNRS L25 (Laboratoire de Signaux et Systemes – Laboratorul de Semnale şi Sisteme), unul dintre cei mai activi şi mai prolifici specialişti din domeniul Automaticii teoretice şi aplicate, promotor şi reprezentant de frunte al noii etape în dezvoltarea teoriei şi aplicaţiilor sistemelor dinamice descrise de ecuaţii cu argument deplasat, conform Laudatio pentru acest eveniment. Silviu Iulian Niculescu s-a născut pe 7 septembrie 1968, la Petroşani, părinţii săi fiind cadre didactice, tatăl absolvind Institutul Pedagogic din Craiova, ier el a obţinut, în 1992, diploma de inginer în Automatică, la Universitatea „Politehnica” din Bucureşti.
