Ieri, Craiova şi-a celebrat, aşa cum ştie să o facă, înaintaşii. A fost „Ziua Înălţării Domnului”, cea care coincide, din 1920, cu cea a omagierii eroilor căzuţi pe fronturile de bătălie, acolo unde românii şi-au dat tributul de sânge . În anul precedent, copiii de la Colegiul Tehnic Energetic Craiova şi-au prezentat omagiul, iar în acest an piloţii de la Centrul de Încercări de Zbor Craiova au trecut, timp de câteva minute, deasupra Cimitirului „Sineasca”, din Craiova, pentru a aduce recunoştiinţa lor eroilor.
Prima conflagraţie mondială a adus, după finalizarea luptelor, când rămile de abia intrau în faza de cicatrizare, şi o înţelegere, la care şi-au pus parafa şi reprezentanţii tuturor ţărilor participante în conflict, una statutată şi pusă în valoare în decursul atâtor zeci de ani. Tratatul de la Versailles, după Primul Război Mondial, a impus tuturor ţărilor beligerante ca să cinstească memoria celor căzuţi în teatrele de operaţiuni, indiferent în tabăra în care au luptat, prin ridicarea de monumente şi cinstire, inclusiv religioasă. Prin Decretul Regal nr.1693/04.05.1920, România a devenit prima ţară care i-a comemorat pe eroi, iar Ziua Înălţării Domnului a fost prinsă în calendar drept cea a cultului, pe veci, al celor căzuţi la datorie. Regimul comunist a modificat, pe undeva, semnificaţia, ducând celebrarea pe 9 mai. În 1995, s-a revenit la tradiţie, iar, în 2003, Parlamentul României a legiferat Ziua Eroilor drept „Zi Naţională” . În aceeaşi zi, se cinsteşte şi „Ziua Eroului Necunoscut”, iniţiativa aparţinând Reginei Maria, cea care a ales, în 1923, pe tânărul Amilcar Săndulescu, orfan de război, să pună mâna pe unul dintre sicriele cu oseminte ale celor căzuţi pe fronturile de luptă şi să spună celebrele vorbe”Acesta este tatăl meu!”. Din păcate, destinul tânărului s-a rupt tragic, în iulie 1923, în apele Mării Negre.
Recunoştiinţa este unanimă
Ieri, în Cimitirul „Sineasca” atât oficialităţile, cât şi oamenii simpli au participat la manifestări, unele care, încă o dată, au arătat că ştim să ne cinstim înaintaşii. Jandarmii, militarii şi toţi cei care fac parte din Garnizoana Craiova au asigurat buna desfăşurare a manifestărilor. Principalele instituţii ale statului, precum şi cele mai importante partide politice şi organizaţii neguvernamentale au depus coroane de flori la Monumentul eroilor, inclusiv ale celor sovietici. Nu au lipsit alocuţiunile. „Alături de simbolurile naţionale, eroii ne legitimează, iar noi le datorăm întreaga noastră existenţă şi avem o datorie sacră , aceea de a păstra valorile neamului românesc şi de a le transmite mai departe” – Sorin Nicolae Răducan, prefect al judeţului Dolj; „Nu putem să nu ne aducem aminte de eroii noştri. Şi-au dat sângele pentru o Românie liberă, de aceea le suntem datori cu recunoştiinţa noastră. Fără tributul dat de ei, nu eram unde suntem acum” – Ion Prioteasa, preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj; „Întreaga noastră istorie ar fi avut o altă turnură, dacă nu existau acei luptători. Le vom purta recunoştiinţă toată viaţa” – Mihai Genoiu, viceprimar al Craiovei.
